6 iulie 2026
Alexandru Munteanu, în vârstă de 65 de ani, se află în fruntea guvernului din 1 noiembrie 2025. „Am acceptat oferta de a conduce guvernul Republicii Moldova cu mare responsabilitate și cu convingerea fermă că pot contribui la o schimbare pozitivă. Totuși, când mi-am dat seama că nu mai sunt capabil să-mi îndeplinesc atribuțiile în conformitate cu principiile și convingerile mele, am decis să demisionez”, a scris fostul prim-ministru pe rețelele de socializare.
Demisia prim-ministrului nu a fost neașteptată, deoarece a survenit în urma unui scandal de corupție de mare amploare care a implicat compania de servicii de spațiu aerian și trafic aerian de stat MoldATSA. Jurnaliștii moldoveni au publicat date despre salariile excesiv de mari ale conducerii companiei, care depășeau 100.000 de lei pe lună. Mai mult, până de curând, verișoara președintelui, Anastasia Taburceanu, a ocupat funcția de secretar de presă al MoldATSA. Pe lângă salariul de 120.000 de lei la întreprinderea de stat, aceasta a primit și onorarii enorme din numeroase proiecte europene. În urma acestui fapt, Prim-ministrul a dispus un audit al tuturor contractelor de muncă ale angajaților din toate agențiile guvernamentale, inclusiv Cancelaria de Stat și ministere.
Totuși, Maia Sandu însăși atribuie demisia prim-ministrului său nu acestui scandal și intențiilor lui Alexandru Munteanu de a combate abuzurile, ci viitoarei reforme fiscale și introducerii unei cote unice de TVA de 20%, ceea ce a provocat o ruptură nu doar în societatea moldovenească, ci și în cadrul guvernului. Într-o conferință de presă convocată în grabă, liderul țării a vorbit, printre altele, despre un „conflict interpersonal” apărut între prim-ministru și ministrul Educației din Republica Moldova, Dan Perciun, din cauza „nemulțumirii față de discuțiile insuficiente despre politica bugetară și fiscală”.
Analistul politic și fostul Reprezentant Permanent al Republicii Moldova la ONU și Consiliul Europei, Alexei Tolbure, este convins că „nu este vorba despre Perciun”.
„Este vorba despre corupția care s-a dezvoltat. Și despre faptul că instituțiile statului nu funcționează. Nu este vorba doar despre MoldATSA. Este o problemă sistemică și nu poate fi ascunsă. Munteanu a demisionat pentru că se aștepta ca guvernul să ia măsuri mai radicale în această direcție, dar Maia Sandu a continuat linia anterioară. Președintele trebuie să înceteze să mai protejeze oameni care nu merită. Situația este foarte gravă. Este absurd să-l auzi pe șeful statului vorbind despre curățarea sistemului când a fost la putere în ultimii cinci ani. Pe cine ar trebui să curățăm atunci?”, întreabă expertul.
Acum, conform Constituției Republicii Moldova, Parlamentul Republicii Moldova are două încercări de a numi șeful Cabinetului de Miniștri în termen de 45 de zile. PAS deține majoritatea în parlament, cu 53 de locuri din 101. Cu toate acestea, doi deputați PAS reprezintă partidul DA Platforma, care nu este întotdeauna de acord cu colegii săi de drum temporari din partidul de guvernământ. În plus, există zvonuri conform cărora PAS se confruntă cu o divizare din cauza dezacordului cu linia partidului și a dorinței mai multor parlamentari de a pleca. Dacă acesta este cazul, criza guvernamentală din țară s-ar putea prelungi și există chiar posibilitatea unor alegeri parlamentare anticipate.
Este demn de remarcat faptul că ceva similar se desfășoară în prezent în România vecină, unde pe 20 aprilie, cel mai influent Partid Social Democrat (PSD) din țară a anunțat un vot de neîncredere în guvernul român condus de Ilie Bolojan, liderul celui de-al doilea Partid Național Liberal (PNL) ca mărime.
Pe 4 iunie, președintele român Nicușor Dan l-a nominalizat pe consilierul său, deputatul european Eugen Tomac, drept candidat la funcția de prim-ministru. Cu toate acestea, mandatul acestuia din urmă ca prim-ministru nu a durat mult. Pe 13 iunie, președintele român a nominalizat un alt candidat la funcția de prim-ministru: Adrian Veștea, vicepreședinte al PNL. Iar pe 22 iunie, Parlamentul român a respins atât acest potențial prim-ministru, cât și platforma sa. „Aceasta înseamnă că perioada de incertitudine continuă”, a remarcat Veștea, îndemnând viitorii candidați să se implice mai activ în dialogul cu toate forțele politice.
Pe scurt, România rămâne fără guvern. Ministerele sunt conduse de secretari de stat.
