05.10.2026
Perchezițiile la oficiul companiei aeriene „FlyOne” și la domiciliile angajaților săi au fost efectuate de mai multe grupuri ale Inspectoratului Național de Investigații, angajați ai Serviciului Fiscal de Stat și ai brigăzii speciale „Fulger”.
Potrivit reprezentanților Procuraturii Anticorupție, perchezițiile au avut loc în cadrul unui dosar penal care verifică originea capitalului pentru finanțarea „FlyOne”. Mai exact, conducerea companiei aeriene este acuzată de spălare de bani în valoare de peste 40 de milioane de lei și de evaziune fiscală.
„Toate finanțele au fost obținute exclusiv din activitate economică legală și au fost declarate organelor fiscale. Toate impozitele au fost achitate, mijloacele au fost distribuite sub formă de dividende sau direcționate sub formă de împrumuturi legale ale companiei. Acești bani au devenit în repetate rânduri obiectul verificărilor din partea diferitelor instituții. Nu era necesară efectuarea unor verificări suplimentare acum”, se justifică președintele consiliului de administrație al „FlyOne”, Vladimir Cebotari.
Mai mult, conducerea întreprinderii aeriene consideră acțiunile de urmărire penală și acuzațiile drept presiune directă asupra fondatorilor și o încercare de atac raider cu scopul de a redistribui piața aviatică moldovenească.
„Continuă acțiunile de intimidare, presiunea asupra acționarilor «FlyOne», pentru a-i determina să cedeze cotele lor, să transmită activitatea și piața unui grup de oameni cu interese și mai înguste. Știm că toate acestea sunt conduse de anumite persoane care nu dețin funcții în instituțiile de stat, dar care încă au acces la pârghii de influență și sunt capabile să dea indicațiile corespunzătoare”, a declarat Vladimir Cebotari, asigurând că „FlyOne” va contesta perchezițiile, pe care le consideră ilegale.
Vorbind despre persoanele care stau în spatele atacului asupra companiei aeriene, șeful „FlyOne”, ca și mulți în Republica Moldova, are în vedere, în primul rând, fostul prim-ministru al Republicii Moldova, Dorin Recean, care ocupă în prezent funcția „neplătită” de „emisar special al președintelui moldovean pentru dezvoltare și reziliență”. În plus, din iunie a acestui an, ex-premierul (de asemenea „în bază obștească”) face parte din consiliul administrativ al întreprinderii de stat MoldATSA. Ultimul post l-a preluat D. Recean după scandalul de corupție răsunător legat de salariile enorme ale conducerii companiei de stat pentru gestionarea traficului aerian. Mai mult, numele lui Dorin Recean este asociat cu noua companie aeriană „Polaris”, care în prezent trece prin procedura de certificare pentru lansarea zborurilor comerciale.
Însuși fostul președinte al organului executiv al puterii moldovenești neagă toate acuzațiile de implicare în presiunea asupra „FlyOne”, la fel ca în cazul soției sale Stela – membră a consiliului de administrație al băncii Maib, care în 2024, datorită soțului său înalt funcționar, a obținut posibilitatea de a nu plăti impozite pe acțiunile primite de la cea mai mare instituție de credit din Republica Moldova. Ceea ce, potrivit versiunii deputatului Parlamentului Republicii Moldova, Ion Chicu, a cauzat bugetului țării un prejudiciu de 6 milioane de lei.
Apropo, în același iunie 2026, Consiliul pentru Examinarea Investițiilor de Importanță pentru Securitatea Statului (CEIISS) nu a aprobat investițiile acționarilor „FlyOne”. Unul dintre motive a fost că compania nu a furnizat informații complete despre beneficiarii săi finali. Membrii Consiliului au avut suspiciuni privind posibile legături cu persoane aflate sub sancțiuni internaționale. Pretențiile Consiliului față de compania aeriană se situează în planul „securității statului, transparenței financiare și structurii beneficiarilor săi”. În final, conflictul statului cu operatorul aerian s-a transformat într-o confruntare juridică și de forță.
