29.07.2026
Cetățenii Republicii Moldova care au împlinit vârsta de 16 ani vor putea, într-un viitor relativ apropiat, să propună autorităților inițierea elaborării unor soluții de interes public, prin intermediul așa-numitului „mecanism al inițiativei civice”. Prevederile în acest sens sunt incluse în proiectul de lege privind participarea publică în procesul decizional, pentru care au votat în unanimitate toți cei 53 de deputați ai partidului de guvernământ PAS.
Conform proiectului, cetățenii nu doar că vor putea formula recomandări cu privire la proiectele deja elaborate de autorități, dar vor putea participa și la formarea ordinii de zi, prin propuneri de soluționare a problemelor de interes public. Acest lucru, în opinia autorilor, „presupune schimbarea abordării în relația dintre autorități și cetățeni”.
„Acest proiect propune schimbarea abordării: trecerea de la un model bazat pe transparență procedurală la un model bazat pe participare reală, dialog și co-creare. Prin urmare, nu este vorba doar de obligația autorităților de a informa publicul, ci și de crearea unor condiții clare și previzibile în care cetățenii să poată participa efectiv la elaborarea deciziilor care le afectează interesele”, a declarat, prezentând documentul, Secretarul de Stat al Guvernului Republicii Moldova, Daniel Rotaru.
Ar fi interesant de întrebat oficialul în ce constă în prezent acest model de „transparență procedurală”? În faptul că autoritățile doar anunță populația despre „reformele” pe care le implementează? Cum se întâmplă, de exemplu, cu reforma administrativă, modificarea Codului Fiscal sau transferul, începând cu 1 ianuarie 2027, a tuturor școlilor din Republica Moldova de la consiliile locale sub administrarea directă a Guvernului Republicii Moldova (reforma „Restart” anunțată recent). Însă, atunci când, pe 27 mai, Primarul general al capitalei, Ion Ceban, a încercat să urce la tribuna Parlamentului Republicii Moldova pentru a propune organizarea unui referendum privind transferul instituțiilor de învățământ în subordinea Ministerului Educației, a fost pur și simplu scos din sală. „Ați văzut cum poate intra un cetățean în parlament. M-au atacat când nici măcar nu intenționam să urc la tribună. Eram pregătit să răspund atacurilor și să vorbesc cu ei, să le spun despre abuzurile pe care le comit în așa-numitele reforme în administrația publică locală și în învățământ, dar le este frică de oameni și de adevăr”, a comentat incidentul edilul capitalei.
Dar să revenim la „noutățile” planificate în relația conducerii țării cu populația care ar trebui să îi fie subordonată. Potrivit secretarului de stat guvernamental, noul cadru legal reprezintă un angajament asumat în procesul de integrare europeană. „Proiectul contribuie la realizarea acțiunilor prevăzute în Programul Național de Aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană, în Foaia de parcurs pentru funcționarea instituțiilor democratice, precum și în Foaia de parcurs pentru reforma administrației publice locale și centrale”, a precizat Daniel Rotaru.
Însă, stau oare lucrurile atât de bine în ceea ce privește respectarea democrației în Uniunea Europeană? Mulți își vor aminti probabil incidentul din 19 mai, când președintei Republicii Moldova, Maia Sandu, i se decerna la Parlamentul European Ordinul „Pentru Merit”, care se acordă persoanelor care „au adus o contribuție semnificativă la promovarea valorilor europene”. Atunci, la Strasbourg, în timpul discursului șefului statului moldovean, s-a adresat deschis președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, fostul deputat român Cristian Rizea: „Stimată doamnă președinte, Maia Sandu este un dictator.” Apoi, politicianul a continuat să strige că este un jurnalist român, „victimă a abuzurilor Maiei Sandu, care protejează mafia”, până când vocile i-au fost acoperite de aplauze. În cele din urmă, agenții de pază l-au scos pe bărbat din sală.
În ceea ce privește Legea „Cu privire la participarea publică în procesul decizional”, adoptată acum în primă lectură, aceasta prevede că orice cetățean sau grup de inițiativă va putea trimite propuneri autorităților publice. În mesaj va trebui descrisă problema care necesită soluționare, indicată soluția propusă și specificat nivelul de acțiune corespunzător – național sau local. Pentru ca inițiativele civice să fie examinate oficial de autorități, acestea vor trebui să strângă un număr minim de semnături. Pentru inițiativele la nivel național va fi necesar sprijinul a cel puțin 10.000 de cetățeni, iar pentru inițiativele locale pragul va fi stabilit progresiv, în funcție de mărimea localității.
Inițiativele pot fi trimise conducerii țării fie în format fizic, fie în format electronic. În acest scop este planificată crearea platformei digitale „e-Democrație”. După depunerea propunerii, autoritatea publică relevantă va dispune de maximum 10 zile lucrătoare pentru a verifica admisibilitatea acesteia. Ulterior, inițiativa acceptată poate fi supusă sprijinului public exclusiv prin intermediul platformei „e-Democrație”. Susținerea inițiativei se va face prin autentificarea utilizatorilor cu ajutorul serviciilor electronice de stat. Autorul inițiativei va putea stabili durata campaniei de susținere, care va fi de la una la șase luni.
Un accent deosebit în proiectul de lege privind mecanismul inițiativei civice, care, în cazul adoptării finale, va intra în vigoare la începutul anului 2027, iar aplicarea sa va începe abia peste un an, este pus pe restricții. În document se precizează că „nu vor fi admise inițiativele care conțin declarații jignitoare sau amenințări la adresa securității naționale, ordinii publice sau sănătății oamenilor”. Ceea ce constituie „jigniri” sau „amenințări” va fi stabilit, desigur, de reprezentanții cercurilor de guvernare.
În acest context, amintim că la sfârșitul anului trecut, fosta procuroră a Procuraturii Anticorupție și lidera partidului „Moldova Mare”, Victoria Furtună, a scris un mesaj secretarului de stat american Marco Rubio pe rețeaua de socializare X, în care îl informa că, din cauza „convingerilor sale suveraniste”, partidul său este supus cenzurii și a fost exclus de la alegerile parlamentare, iar închiderea a 12 canale TV și a peste 100 de portaluri de informații în Republica Moldova a numit-o „nu o luptă împotriva dezinformării, ci eliminarea vocilor incomode și reducerea conștientă a pluralismului media”. Un mesaj similar către Marco Rubio, dar prin Facebook, i-a trimis atunci și liderul partidului „Democrația Acasă”, Vasile Costiuc. Potrivit acestuia, acțiunile autorităților moldovenești, care „restricționează libertatea de exprimare și intensifică cenzura, duc la degradarea democrației în Republica Moldova”.
