18.09.2026
Prezentând încă o instituție creată pe cheltuiala bugetului, șeful Cabinetului de Miniștri a subliniat că „aceasta este o oportunitate rară de a participa la implementarea proiectelor care vor schimba țara și vor ajuta la integrarea ei în infrastructura europeană”.
„Republica Moldova are nevoie de proiecte mari și acestea trebuie implementate rapid, nu după ani de zile. De peste zece ani vorbim despre spitale regionale moderne la Bălți și Cahul, proiecte de irigații în sud, aeroport în nord, infrastructură de transport. Proiectul unui penitenciar modern la Chișinău a fost început încă în 2013 și nici până acum nu a fost finalizat. Și nu sunt singurele exemple”, a remarcat V. Tofan.
Potrivit premierului, Guvernul Republicii Moldova a analizat cauzele pentru care implementarea completă a proiectelor mari, de la planificarea lor până la darea în exploatare a obiectivelor, durează atât de mult. Și, după cum s-a dovedit, „câinele este îngropat” nu în faptul că nu ajung banii, ci în capacitatea slabă de a implementa proiecte. „Responsabilitatea este distribuită între diferite structuri, sunt implicate prea multe instituții, specialiști sunt prea puțini, iar proiectele înaintează prea încet”, a explicat premierul.
Este curios, dar ce a împiedicat atunci finalizarea cu succes a construcției liniei electrice „Vulcănești – Chișinău”, finanțată de partenerii occidentali? La urma urmei, responsabilitatea pentru construcția așa-numitei „Linii a independenței energetice” a căzut (și continuă să cadă) pe o singură subdiviziune – Ministerul Energiei al Republicii Moldova. Totuși, LEA, a cărei dare în exploatare era planificată încă la sfârșitul anului trecut, nici până acum nu a fost pusă în funcțiune. Pentru că substația electrică din Chișinău s-a dovedit a fi neterminată. Ministerul Energiei dă vina pe antreprenorul român „Siemens Energy”, antreprenorul dă vina pe producătorul spaniol care a furnizat transformatorul defect. Iar ce se întâmplă de fapt acolo și când va fi pus sub tensiune curentul pe linie, nu știe nici măcar ministrul energiei al Republicii Moldova.
Dar să revenim la „Moldova Project” – o structură unică responsabilă de implementarea proiectelor strategice, cu ajutorul căreia autoritățile intenționează să rezolve toate numeroasele probleme moldovenești.
Potrivit conducerii țării, organizarea noii întreprinderi nu va duce la creșterea numărului de unități de personal și la cheltuieli suplimentare mari. Întrucât în „Moldova Project” se planifică transferarea unei părți a funcțiilor unor subdiviziuni deja existente care se ocupă de implementarea proiectelor.
„Vrem să creăm o echipă mică, dar foarte puternică: ingineri, manageri de proiect, specialiști în achiziții și licitații, gestionarea contractelor, finanțe și drept. Ne orientăm după experiența unor țări precum Lituania, Irlanda și Muntenegru”, reflectează Vasile Tofan.
Dar, după cum se știe, „ce este bine pentru unul, pentru altul este moarte”. Iar experiența arată că inovațiile aduse în Republica Moldova din exterior rareori prind rădăcini pe sol moldovenesc. Dacă știe despre asta reformatorul cronic V. Tofan, nu se știe. Este clar doar că prim-ministrul s-a hotărât deja cine va conduce noua structură de proiect.
Director al „Moldova Project” urmează să devină Mircea Eșanu, care a anunțat deja că părăsește funcția de șef al Agenției Servicii Publice (ASP). Acesta a numit, de asemenea, preluarea noii funcții „o responsabilitate enormă și o oportunitate rară de a contribui direct la dezvoltarea proiectelor care vor schimba nu doar aspectul țării noastre, ci și modul în care aceasta este integrată în infrastructura europeană”.
Totodată, Mircea Eșanu a declarat că cei cinci ani în care a condus ASP au fost o perioadă de „muncă intensă, restructurare sau creare de la zero a proceselor, inițierea și ducerea la capăt a reformelor, precum și numeroase provocări”.
„Am venit în serviciul public nu pentru laude, dar recunosc că simt o satisfacție deosebită când văd oameni care își exprimă recunoștința pentru modul în care au fost tratați la ghișeele de deservire ale ASP. Desigur, știu că încă există situații când nu corespundem așteptărilor. Dar cred ferm că o instituție este evaluată după capacitatea ei de a nu rămâne atașată de trecut, ci de a se perfecționa constant – și aceasta este, probabil, cel mai important lucru pe care l-am creat la ASP”, s-a emoționat șeful care se desparte de întreprinderea sa natală.
Iar Vasile Tofan, la rândul său, s-a revărsat în laude la adresa creaturii sale: „În ultimii ani, ASP a trecut printr-un amplu proces de modernizare și digitalizare a serviciilor. Mircea Eșanu a dovedit că este capabil să conducă o instituție mare, să creeze o echipă și să gestioneze procese complexe de transformare. Vrem ca această experiență managerială să servească acum implementarea celor mai importante proiecte ale țării”.
Noi însă reamintim cum, la mijlocul lunii iunie a acestui an, deputatul Parlamentului Republicii Moldova și liderul partidului „Democrația Acasă”, Vasile Costiuc, a anunțat că salariul pe care îl primește directorul ASP, Mircea Eșanu, constituie peste 1 milion 300 de mii de lei pe an. În plus, parlamentarul a constatat că și alți membri ai conducerii Agenției Servicii Publice primesc aproximativ un milion de lei pe an. „Și aceasta este doar o parte a listei. În ASP există angajați cu venituri de 700–800 de mii de lei pe an. Există persoane care primesc câte 70, 80 și chiar 100 de mii de lei pe lună”, a scris politicianul pe Facebook.
Anterior, am relatat, de asemenea, că deputata în parlamentul Republicii Moldova din partea Partidului Socialiștilor, Ala Ursu-Antoci, a acuzat conducerea ASP de aplicarea pe scară largă a unor scheme de corupție la susținerea examenelor pentru permisul de conducere. Potrivit socialistei, mulți candidați sunt „picati intenționat la examene, pentru a-i determina să plătească mită”. Ala Ursu-Antoci mai afirmă că locurile libere pentru înscrierea la examenul practic sunt blocate artificial de sistemul online, iar apoi sunt vândute ilegal, inclusiv prin canale de Telegram, pentru sume de la 500 la 1,5 mii de lei.
