Cea mai bună elevă din clasă.
În ajunul deschiderii primului cluster de negociere „Valori fundamentale și supremația dreptului”, înalții oficiali ai Uniunii Europene nu s-au zgârcit la laude la adresa Moldovei, precum și a Ucrainei, care merge în aceeași cursă de candidați.
„Aceasta este o recunoaștere a hotărârii, curajului și muncii asidue pe care ambele țări le-au demonstrat în promovarea reformelor chiar și în fața unor provocări uriașe”, au declarat într-o singură voce președintele Consiliului European, Antonio Costa, și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
„Deschiderea primelor capitole de negociere privind democrația, justiția și statul de drept subliniază atât progresele realizate de cele două țări, cât și angajamentul lor față de valorile europene. Totul se întâmplă într-un moment în care ele continuă să reziste agresiunii, amenințărilor și intimidării din partea Rusiei”, a declarat președinta Parlamentului European, Roberta Metsola.
Dar cea care s-a străduit cel mai mult în lauda Moldovei și a conducerii sale „pro-europene” a fost comisarul european pentru extindere, Marta Kos. La începutul lunii iunie, în timpul vizitei sale la Chișinău, oficiala de la Bruxelles a declarat: „Moldova este cea mai bună elevă din clasa mea! Și chiar cred acest lucru. Autoritățile voastre înțeleg perfect ce trebuie făcut pentru calea europeană de dezvoltare și se descurcă foarte bine cu toate. Sper că în curând, la Bruxelles, vom demonstra acest lucru tuturor, deschizând grupul de negociere.”
Cuvintele sunt, fără îndoială, măgulitoare. Doar că ele amintesc mai degrabă de subiectul unei fabule vechi: „Cucul laudă cocoșul, pentru că el laudă cucul.” Și asta ar fi fost încă pe jumătate de bine, dacă Marta Kos nu ar avea față de Moldova, și de Ucraina, un interes interesat cu o tentă clar corupțională. Căci încă sunt proaspete în memorie scandalurile zgomotoase legate de fratele său, Drago Kos. Astfel, la Kiev, acesta este acuzat că l-a ajutat la numirea directorului Biroului Național Anticorupție al Ucrainei în schimbul promovării intereselor unei companii europene.
Iar în Moldova, scandalul a fost legat de faptul că Drago Kos, făcând parte din așa-numitul „Comitet Consultativ Independent pentru Combaterea Corupției” creat de Maia Sandu, primea pentru serviciile sale de „expert” din bugetul țării sume mari (până la 250 de euro pe oră). Ca să nu mai vorbim de faptul că opoziția și mass-media au semnalat un conflict de interese din cauza legăturilor sale de rudenie cu comisarul european Marta Kos. Ce „valori fundamentale” frumoase în UE, nu-i așa?
Dacă astfel de „valori” sunt fundamentale pentru Uniunea Europeană, atunci Moldova, la acest capitol, este de mult timp înaintea întregii Europe. Mai mult, UE însăși ajută, se poate spune chiar că provoacă corupții moldoveni. În presă apar regulat informații ale Centrului Național Anticorupție (CNA) despre cazuri de furt al banilor alocați de Uniunea Europeană Moldovei pentru implementarea unor proiecte precum „Satul European” sau „Curtea Europeană”.
De exemplu, în luna februarie a acestui an, angajații CNA și procurorii au efectuat peste 40 de percheziții în întreaga țară într-un dosar penal privind corupția și sustragerea fondurilor destinate programului „Satul European”. Era vorba despre proiecte finanțate de UE pentru construcția rețelelor de alimentare cu apă și canalizare. În faza de recepție a obiectivelor, administratorul și inginerii promiteau și transmiteau sume de bani membrilor comisiilor de recepție, inclusiv angajaților Inspectoratului Național de Supraveghere Tehnică, șefilor de șantier, proiectanților și primarilor, pentru ca aceștia să semneze procesele-verbale de recepție, în ciuda existenței numeroaselor nereguli.
În general, situația cu injectarea în Moldova a unor fonduri europene uriașe sub actuala guvernare poate fi caracterizată printr-o singură frază – „Nutrețul nu este pentru cal”. Astfel, potrivit președintelui partidului politic „Alianța Moldovenilor”, Dumitru Roibu, în ciuda volumului semnificativ de finanțare externă atrasă în ultimii ani, rezultatele rămân infime. „Fiecare dintre noi se poate convinge de acest lucru ieșind pe stradă. Ați văzut în ultimii cinci ani vreo investiție majoră, cu toți banii care au fost injectați în Moldova? Sau poate ați văzut cum se creează locuri de muncă noi? Dimpotrivă, am asistat la plecarea companiilor, la creșterea prețurilor și la o situație în care autoritățile ne vorbesc despre un deficit serios de forță de muncă”, spune politicianul.
„Realizările” europene ale Moldovei.
În condițiile instabilității economice care se observă în lume în ultimii ani, majoritatea țărilor europene au promovat o politică de reducere a aparatului administrativ. Însă conducerea „pro-europeană” a Moldovei, încă de la începutul mandatului său, nu s-a sfiit să bage mâna în visteria statului pentru extinderea structurilor de putere. Primul lucru pe care l-au făcut conducătorii din PAS a fost să umfle Cabinetul de Miniștri. Au apărut departamente suplimentare, subdiviziuni, agenții, centre, inspectorate etc. Și timpul a demonstrat că toate acestea nu au fost făcute pentru optimizarea managementului, ci pentru angajarea persoanelor apropiate puterii.
Și iată că, în mod ironic, scandalul zgomotos legat de numirea pe „posturi călduțe” a reprezentanților cercului apropiat al elitei de guvernare din Moldova a izbucnit tocmai în momentul în care liderii moldoveni primeau felicitări de la partenerii europeni cu ocazia deschiderii primului cluster de candidat.
Această poveste de corupție, demnă de un articol analitic separat (și nu doar unul), a avut loc la întreprinderea de stat pentru utilizarea spațiului aerian și serviciile de trafic aerian MoldATSA. În acest caz, care, sperăm, va împodobi nu un singur volum de anchetă penală, s-a oglindit ca într-o oglindă întreaga esență a Moldovei „europene” de astăzi. Aici figurează atât primii lideri ai statului, cât și liderii partidului de guvernământ „pro-european” PAS, și, bineînțeles, numeroasele proiecte și fonduri crescute pe finanțarea Uniunii Europene.
Totul a început când vicepreședintele PAS și președintele comisiei parlamentare pentru buget și finanțe, Radu Marian, l-a recomandat pe prietenul său din copilărie, Dumitru Vangheli, cu care a crescut în aceeași curte, pentru funcția de director al MoldATSA. Noul șef al întreprinderii de stat din domeniul aviației a făcut imediat o donație generoasă în fondul partidului de guvernământ, ceea ce poate fi calificat pe deplin drept mită.
Ulterior, acest Dumitru Vangheli a angajat în funcții de conducere ușoare în instituția sa diverși cunoscuți, inclusiv pe amanta sa, numind-o în funcția de coordonator al auditului intern, cu un salariu de aproximativ 85 de mii de lei pe lună. Apoi i-a mărit salariul atât ei, cât și propriul salariu. Venitul oficial lunar al directorului structurii de stat era, desigur, de asemenea, considerabil, depășind cu mult pragul de o sută de mii de lei.
În plus, s-a descoperit că din conturile MoldATSA au dispărut în mod misterios trei milioane de euro, pe care Uniunea Europeană i-a alocat Moldovei încă din 2022 pentru susținerea sectorului aviației din țară.
Dar „cireașa de pe tort” a întregii acestei povești a fost, fără îndoială, verișoara președintei Republicii Moldova, Anastasia Taburceanu, care ocupa funcția de secretară de presă a MoldATSA și primea la întreprinderea de stat până la 150 de mii de lei (7,5 mii de euro) pe lună.
În plus, s-a dovedit că verișoara președintelui moldovean, în perioada aprilie 2023 – octombrie 2025, a fost consilier al prim-ministrului Republicii Moldova, Dorin Recean, însă nu a depus niciodată declarații de avere. De asemenea, președintele Partidului Național Moldovenesc (PNM), Dragoș Galbur, a publicat date conform cărora Anastasia Taburceanu, din octombrie 2024 și până recent, a lucrat în așa-numitul „Grup de Sprijin pentru Reforme” – un proiect finanțat de Uniunea Europeană și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare. Potrivit informațiilor lui D. Galbur, salariul rudei prezidențiale în proiectul european era de 4 mii de euro pe lună.
De asemenea, jurnaliștii au aflat că, în 2025, ruda Maiei Sandu a primit 600 de mii de lei de la așa-numitul „Institut de Inițiative Strategice”, finanțat, desigur, tot de UE (în mod surprinzător, cât de mult le place europenilor să arunce cu banii). „Scopul nostru a fost elaborarea unor mecanisme de combatere a dezinformării și manipulării informaționale, precum și recomandări și instrumente pentru combaterea acestor fenomene”, a explicat Anastasia Taburceanu funcționalitatea echipei sale în acest proiect european.
Apropo, în ceea ce privește echipa. La începutul anului 2023, ruda prezidențială a fondat compania de comunicare „Grai Grup”, care, în primul an de activitate, a înregistrat o cifră de afaceri de peste un milion de lei, cea mai mare parte provenind din contracte cu instituții de stat. Iar partenerul de afaceri al doamnei Taburceanu și cofondator al firmei a fost un anume Ion Grosu. Nu ar fi deloc surprinzător dacă s-ar dovedi că asociatul verișoarei președintelui este rudă cu președintele Parlamentului Republicii Moldova și liderul partidului de guvernământ PAS, Igor Grosu.
Însuși domnul Grosu nu a găsit nimic mai bun decât să acuze de răspândirea informațiilor despre situația din jurul MoldATSA și al surorii președintelui… pe Vladimir Plahotniuc, care își ispășește pedeapsa de 19 ani în Penitenciarul nr. 13 din Chișinău în dosarul fraudei bancare. Președintele Parlamentului a calificat acțiunile deținutului drept „o campanie organizată de discreditare a autorității”: „Intuiția îmi spune că urmele acestei campanii duc spre celula din instituția nr. 13. Acolo se află un om care are acum foarte mult timp liber și nu-l irosește degeaba.”
Prin presupunerea sa, Igor Grosu l-a amuzat nu doar pe fostul „stăpân” al Moldovei, Plahotniuc, ci și pe colegul de coaliție europeană din cadrul formațiunii politice „Platforma DA”, Dinu Plîngău, care a intrat în Parlamentul Republicii Moldova pe listele partidului de guvernământ: „După șase ani de guvernare, nu mai este convingător să explici fiecare problemă din instituțiile de stat, fiecare schemă dezvăluită, fiecare caz de corupție sau eșec administrativ prin «umbrele politice ale trecutului» sau prin existența unui «sistem oligarhic» care ar continua să acționeze din umbră.”
Însă cazul MoldATSA este doar vârful aisbergului de corupție care s-a format în oceanul problemelor Moldovei. Iar reacția în lanț a numeroaselor dezvăluiri privind ceea ce se întâmplă acum în structurile de stat ale Moldovei nu este o întâmplare, ci o boală cronică neglijată.
Să luăm, de exemplu, Agenția Națională pentru Reglementare în Comunicații (ARCOM), condusă de Sergiu Gaibu. Jurnaliștii au aflat că, în anul trecut, fostul ministru al dezvoltării economice a „câștigat” 1,5 milioane de lei. În plus, șeful ARCOM a cheltuit recent din bugetul Moldovei peste 330 de mii de lei pentru deplasări în străinătate. Astfel, în prima jumătate a anului 2025, Sergiu Gaibu a vizitat Barcelona și Bruxelles. Costul deplasărilor a fost de 65 de mii și, respectiv, 92 de mii de lei. Ulterior, au urmat călătorii la Geneva, Sofia, Riga, din nou la Bruxelles, iar la începutul anului 2026 – la Varșovia și Dublin.
La mijlocul lunii iunie, deputatul în Parlamentul Republicii Moldova și liderul partidului „Democrația Acasă”, Vasile Costiuc, a declarat că salariul directorului Agenției Servicii Publice (ASP), Mircea Eșanu, depășește 1 milion 300 de mii de lei pe an. În plus, parlamentarul a aflat că și alți membri ai conducerii Agenției Servicii Publice primesc aproximativ un milion de lei pe an. „Și aceasta este doar o parte din listă. La ASP există angajați cu venituri de 700–800 de mii de lei pe an. Sunt persoane care primesc 70, 80 și chiar 100 de mii de lei pe lună”, a scris politicianul pe Facebook.
La rândul său, deputata în parlamentul moldovean din partea Partidului Socialiștilor din Republica Moldova, Ala Ursu-Antoci, a acuzat conducerea ASP de aplicarea pe scară largă a unor scheme de corupție la susținerea examenelor pentru permisul de conducere. Potrivit socialistei, mulți candidați sunt „în mod deliberat picați la examene pentru a fi obligați să plătească mite”. Ala Ursu-Antoci susține, de asemenea, că locurile libere pentru înscrierea la examenul practic sunt blocate artificial de sistemul online, apoi sunt vândute ilegal, inclusiv prin canale de Telegram, pentru sume cuprinse între 500 și 1.500 de lei.
La toate acestea se adaugă faptul că președintele Partidului Național Moldovenesc (PNM), Dragoș Galbur, cel care a „scormonit” primul informațiile despre MoldATSA, a găsit încă o rudă a președintei Sandu într-o funcție de conducere la o întreprindere de stat moldovenească. Este vorba despre Iurie Sandu, care conduce un departament la „Moldelectrica”. Politicianul susține că, la fel ca în cazul verișoarei șefului statului, domnul Sandu a fost numit în septembrie 2023 director al filialei de nord a „Moldelectrica” fără concurs. Salariul său este de 55 de mii de lei pe lună. Liderul PNM a mai aflat că soția lui Iurie Sandu lucrează la compania de furnizare a energiei electrice în regiunile de nord ale Moldovei, „RED-Nord”, unde primește aproximativ 45,5 mii de lei pe lună.
«Maia Sandu a vorbit ani de zile despre meritocrație, oameni buni, concurență loială. Prin urmare, atunci când rudele apropiate ale președintelui ocupă funcții importante în stat, în afara procedurii standard, întrebările sunt inevitabile. Nu pun la îndoială educația sau abilitățile personale ale rudelor președintelui. Mă interesează cum au ajuns aceste persoane în funcții înalte și bine plătite în stat în perioada în care Maia Sandu ocupă funcția de președinte”, a scris Dragoș Galbur pe Facebook.
Pe fondul tuturor acestor dezvăluiri zgomotoase, călătoria de anul trecut, din septembrie, la Vatican, pe cheltuiala bugetului de stat, pentru o întâlnire cu Papa Leon al XIV-lea, a președintei Sandu, a mamei și a surorii sale, pare doar o copilărie.
Situația în care se află acum Moldova a fost descrisă încă în 1855 de poetul Apolon Maikov:
Câteva familii fără talent,
Prin bogăție și închinăciuni,
Stăpânesc patria mea,
Stau mai presus de toate legile.
Moldova în sala de terapie intensivă europeană.
Ultimele scandaluri de corupție au demonstrat clar că, în anii de guvernare a euro-integratoriștilor, Moldova nu numai că nu s-a vindecat de vechile boli, dar a contractat și noi afecțiuni contagioase. Și greșește cel care crede că începerea procesului de negociere cu UE și aderarea ulterioară la Uniunea Europeană vor reuși să schimbe situația.
„Uniunea Europeană nu este un basm, Uniunea Europeană nu este un loc magic în care intram – și imediat încep să curgă beneficii. Este vorba, în primul rând, de munca statului nostru și a instituțiilor noastre. Consider că puterea noastră va trebui să ridice puțin vălul de peste ceea ce a ascuns ani de zile. Există o mulțime de probleme sistemice. Vedem instituții slăbite, subordonate politic și controlate politic”, spune liderul partidului „Alianța Moldovenilor”, Dumitru Roibu.
Faptul că actualii conducători „europeni” ai Moldovei sunt corupți, imorali și mincinoși este dovedit și de cuvintele premierului Alexandru Munteanu, care a demisionat pe 3 iulie: „Am acceptat oferta de a conduce guvernul Moldovei cu o responsabilitate uriașă și cu convingerea fermă că voi putea contribui la schimbarea situației în bine. Dar când am înțeles că nu mai sunt în stare să-mi îndeplinesc atribuțiile în conformitate cu principiile și convingerile mele, am luat decizia de a demisiona.”
Sunt naive și speranțele pe care mulți le pun în noul șef al Cabinetului de Miniștri, în speranța că omul de afaceri Vasile Tofan, cunoscut pentru ideile sale reformatoare, va reuși să curețe „grajdurile lui Augias” ale Moldovei.
Iată, de exemplu, ce a spus deputata socialistă Ala Ursu-Antoci în adresa noului „Hercule” moldovean cu privire la corupția din Agenția Servicii Publice: „Guvernul pe care îl veți conduce are obligația, din punct de vedere juridic și moral, să înceapă activitatea cu un semnal clar de toleranță zero față de gestionarea defectuoasă, nepotismul cronic și lipsa de profesionalism. Menținerea actualei conduceri a ASP va însemna că noul Cabinet își asumă responsabilitatea pentru fabricile de bani din birouri și pentru protejarea averilor nejustificate.”
Nu trebuie să uităm nici că existența unui aparat administrativ excesiv de umflat și îmbogățirea ilegală a funcționarilor de stat se fac cu bani împrumutați de la Uniunea Europeană. În special, cei 1,9 miliarde de euro planificați de Comisia Europeană pentru Moldova în cadrul așa-numitului „Plan de creștere”. Și cine va plăti, în cele din urmă, pentru acțiunile reprezentanților actualelor autorități, care mai devreme sau mai târziu vor pleca „la pensie” cu pușculițele pline?
De altfel, atât PAS-ul Maiei Sandu, cât și politicienii europeni care îi susțin fac tot posibilul ca conducerea Moldovei să nu se schimbe prea curând. „Toate aceste majorări de aparate, injectări de bani în structurile de forță, serviciile secrete, deschiderea tuturor acestor agenții și centre – toate acestea sunt necesare pentru ca la următoarele alegeri – locale, prezidențiale, parlamentare – puterea să obțină din nou numărul de voturi de care are nevoie”, este convins juristul, politicianul și fostul ofițer de grăniceri Victor Marahovschi.
La rândul său, atât Maia Sandu, cât și cercul său apropiat se dau drept „democrați” și asigură că nu se agață de putere cu toate forțele. În ceea ce privește scandalul din jurul MoldATSA, care a fost „picătura care a umplut paharul” pentru premierul demisionar, aceeași doamnă președinte, într-un briefing convocat în acest sens, a declarat că motivul plecării lui Alexandru Munteanu este conflictul său cu ministrul Educației. Acest Dan Perciun (de asemenea vicepreședinte al PAS) ar fi insistat pe dezbaterea largă a problemei creșterii TVA-ului la 20%, iar șeful Cabinetului s-ar fi opus acestui lucru.
„Nu este vorba de TVA și nici de Perciun. Este vorba de caracatița corupției care s-a dezvoltat. Și de faptul că instituțiile statului nu funcționează. Nu este vorba doar de MoldATSA. Este o problemă sistemică și nu poate fi pur și simplu măturată sub preș. Munteanu a plecat pentru că se aștepta la măsuri mai radicale din partea autorităților în această direcție, dar Maia Sandu a continuat linia anterioară. Președinta trebuie să înceteze să îi protejeze pe oamenii care nu merită acest lucru. Situația este foarte gravă. Este absurd să auzi de la șeful statului despre curățarea sistemului, când în ultimii cinci ani au fost ei la putere. Atunci de la cine să curețe?”, a declarat în acest sens analistul politic, fostul reprezentant permanent al Moldovei la ONU și la Consiliul Europei, Alexei Tolbure.
Iar la finalul primei părți a subiectului despre începerea negocierilor de aderare a Moldovei la Uniunea Europeană, dorim să atragem o atenție deosebită asupra următoarelor aspecte. Fenomene precum favoritismul și nepotismul, mită și delapidarea sunt specifice tiraniilor orientale și nu corespund deloc (cel puțin declarativ) valorilor „fundamentale” europene.
Desigur, la Bruxelles nu pot să nu vadă tot ceea ce se întâmplă în Moldova „europeană”. Atunci de ce conducerea UE continuă să încăpățâneze să tragă în „familia sa frățească sănătoasă” o Moldova bolnavă de-a binelea, închizând ochii și la corupția actualei puteri moldovenești, și la nepotrivirea evidentă a mentalității populației moldovenești cu cea europeană, și, în cele din urmă, la faptul că la Referendumul din 2024, electoratul Moldovei din interiorul țării a votat împotriva aderării la Uniunea Europeană?
Răspunsul este evident. În ciuda tuturor, Uniunea Europeană urmărește să implice Moldova în jocurile sale geopolitice. Și Bruxelles-ul, ca și întregul Occident, are planuri speciale pentru țara noastră. Despre aceasta vom vorbi data viitoare.
