Adunarea expirată și Bașcanul necopt
Mandatul Adunării Populare a Găgăuziei (APG), care funcționează până în prezent, după cum se știe, a expirat încă acum un an. În noiembrie anul trecut, autoritățile găgăuze erau în principiu gata să organizeze alegeri pentru APG. Totuși, procesul a fost blocat de autoritățile centrale ale Republicii Moldova, care nu doreau să acorde APG dreptul de a forma organul electoral local.
Situația de impas a apărut, în general, din cauza unui fleac, din cauza a vreo trei litere. Cert este că în 2022 Parlamentul Republicii Moldova a adoptat un nou Cod electoral, în care Comisia Electorală Centrală (CEC) a Găgăuziei a fost redenumită în Consiliul Electoral Central (CEC). Chișinăul a cerut ca Comratul să-și alinieze legislația la noul Cod. Dar deputații găgăuzi au refuzat să facă acest lucru, considerând acțiunile autorităților centrale moldovenești drept o încălcare a drepturilor lor autonome.
Pe 17 martie 2026, APG s-a întrunit în ședință extraordinară pentru a stabili data alegerilor în organul legislativ local și pentru a aproba noua componență a Comisiei Electorale Centrale a regiunii. Deputații au stabilit data desfășurării alegerilor pentru APG la 21 iunie.
Ca răspuns, Cancelaria de Stat a Republicii Moldova la Comrat a contestat această decizie în instanță, iar pe 7 aprilie Curtea de Apel „Sud” a suspendat hotărârea APG privind organizarea alegerilor. Astfel, Autonomia Găgăuză a rămas cu un corp de deputați expirat.
După aceasta, deputații din parlamentul moldovean și din Adunarea Populară găgăuză au creat un grup de lucru pentru organizarea alegerilor în APG. „Cred că în viitorul apropiat va fi găsită o soluție pentru organizarea alegerilor. Scopul Chișinăului este de a le desfășura democratic și transparent. Și cred că acest principiu este împărtășit de toți locuitorii Găgăuziei”, a declarat membrul grupului de lucru, deputatul în Parlamentul Republicii Moldova, Alexandr Stoianoglo, în urma întâlnirii din 11 mai la care a participat președinta Maia Sandu.
Dar după două săptămâni, reprezentanții APG au întrerupt dialogul, acuzând autoritățile centrale, care „acționează unilateral”, de intenția de a „demonta” Autonomia Găgăuză. Și grupul de lucru s-a destrămat.
Iar pe 9 iulie, Curtea Constituțională a Republicii Moldova a adoptat o decizie conform căreia sistemul electoral trebuie să fie unic pe întreg teritoriul Republicii Moldova. Cu alte cuvinte, au fost recunoscute definitiv și irevocabil ca neconstituționale drepturile APG de a forma organul electoral local.
Pe 20 iulie, la Administrația prezidențială a Republicii Moldova a avut loc o întâlnire a deputaților găgăuzi cu șefa statului, în urma căreia participanții au convenit că Parlamentul Republicii Moldova va înregistra și va adopta operativ modificări la Codul electoral, pentru ca alegerile din Găgăuzia să aibă loc deja în această toamnă.
În final, pe 25 august, modificările la Codul electoral au fost aprobate de deputații moldoveni, iar Comisia Electorală Centrală a Republicii Moldova (CEC) a stabilit scrutinul pentru 15 noiembrie.
O situație complicată s-a conturat și în jurul alegerilor pentru bașcanul (șeful) Autonomiei Găgăuze. După cum se știe, regiunea trăiește de mult timp fără un lider al puterii executive. Pe 5 august 2025, instanța de la Chișinău a condamnat-o pe bașcana în funcție, Evghenia Guțul, la 7 ani de închisoare în dosarul „Privind corupția electorală”, iar pe 28 mai, Curtea de Apel a menținut sentința. Astfel, executarea hotărârii judecătorești a devenit obligatorie, iar APG a recunoscut pe 17 august funcția de bașcan ca fiind oficial vacantă anticipat.
Pe 26 august, deputații APG s-au întrunit în ședință extraordinară pentru a decide data alegerilor șefului Autonomiei, care urmau să fie organizate pe 15 noiembrie, combinându-le cu alegerea membrilor Adunării Populare. Totuși, la acea adunare a deputaților s-au prezentat doar 16 din 35 de parlamentari, iar ședința nu a avut loc din cauza lipsei de cvorum.
La Chișinău, conducerea Găgăuziei a fost imediat acuzată de sabotarea adoptării deciziei privind stabilirea datei alegerilor pentru bașcan. „Scopul acestui lucru este de a menține la putere fostele autorități din regiune, asociate cu oligarhul fugar Ilan Șor, și de a destabiliza situația în Găgăuzia. O parte dintre deputații găgăuzi au sabotat intenționat ședința după ce s-au întâlnit cu ambasadorul Federației Ruse în Republica Moldova, Oleg Ozerov”, au declarat atunci reprezentanții Comisiei Electorale Centrale (CEC) a Republicii Moldova.
De altfel, cei de la CEC nu au stat mult pe gânduri. Și, întrucât noul lider al regiunii trebuie să fie ales în termen de trei luni, Comisia a luat o decizie voluntaristă și, pe 1 septembrie, a stabilit autoritar alegerile pentru bașcan pe 15 noiembrie.
Modificarea regulilor.
Imixtiunea Comisiei Electorale Centrale a Republicii Moldova (CEC) în alegerile regionale găgăuze a devenit posibilă după aprobarea pe 25 august, în lectura finală (a treia), a amendamentelor la Codul electoral al Republicii Moldova. Principalul lucru în noua lege este că a avut loc transferul competențelor de organizare a proceselor electorale în Autonomia Găgăuză de la comisia electorală locală către CEC de la Chișinău. În special, amendamentele au introdus conceptul de „Zi unică de votare”, adică implementarea practicii de combinare a campaniilor regionale, ceea ce a permis stabilirea alegerilor pentru bașcanul găgăuz simultan cu alegerea în Adunarea Populară a Găgăuziei (APG).
În plus, modificările au vizat și cerințele față de candidații la funcția de șef al regiunii. Și anume – necesitatea ca viitorul șef al Găgăuziei (unde locuiește, în principal, populație vorbitoare de limbă rusă) să cunoască limba română. Iar această limbă, după cum s-a dovedit, nu o cunoaște deputatul în Parlamentul Republicii Moldova, Grigore Uzun, înaintat de Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM) – unul dintre principalii favoriți ai cursei electorale găgăuze.
„Partidul de guvernământ PAS a introdus în regim de urgență modificări la Codul electoral și a stipulat norma – cunoașterea și stăpânirea limbii române. Nu stăpânesc nici limba română, nici limba moldovenească. Dar nu o stăpânesc, la fel ca majoritatea cetățenilor Autonomiei Găgăuze. Nu vreau să compromit cel mai mare partid de opoziție din țară. Am luat decizia de a nu-mi înainta candidatura la viitoarele alegeri pentru bașcan”, a comentat situația pretendentul ratat.
La rândul său, liderul PSRM, Igor Dodon, care era convins de victoria lui G. Uzun în primul tur al alegerilor găgăuze, comentând decizia colegului său de partid, a recunoscut necesitatea cunoașterii limbii de stat a țării, dar a criticat modificarea cerințelor față de candidați cu puțin timp înainte de începerea campaniei electorale. „Să modifici legea cu două săptămâni înainte de începerea cursei electorale și să-i pui pe toți în fața faptului împlinit că nu vei participa dacă nu cunoști limba – consider că este anticonstituțional și contravine practicii europene”, a declarat fostul președinte al Republicii Moldova.
Este curios că în aceeași zi cu modificările regulilor de desfășurare a alegerilor găgăuze, adică pe 25 august, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat și proiectul de lege privind modificările la Codul televiziunii și radioului din Republica Moldova, care vizau reglementarea activității postului public de televiziune al Autonomiei Găgăuze (GRT). Dacă până acum compania „Gagauziya Radio Televizione” (GRT) – furnizorul regional de media public – funcționa în conformitate cu o lege specială, bazată pe statutul juridic special al Autonomiei Găgăuze, acum televiziunea publică din Găgăuzia va fi gestionată și finanțată sub controlul Consiliului pentru Televiziune și Radio al Republicii Moldova (CA). În special, CA va trebui să organizeze un concurs pentru alegerea membrilor Consiliului Regional de Supraveghere și ai Comitetului Regional de Conducere, care, la rândul lor, vor organiza concursul pentru funcția de director al GRT.
Desigur, parlamentarii din opoziție au supus acest proiect unei critici aspre. Aceștia au atras atenția asupra faptului că noul capitol al Codului radioteleviziunii exclude organele Autonomiei Găgăuze din formarea conducerii GRT. Opozanții au subliniat că fondatorul GRT este Adunarea Populară a Găgăuziei (APG), care asigură finanțarea televiziunii publice găgăuze din bugetul regional.
Iar originarul din Comrat, fostul procuror al Găgăuziei și Procurorul General al Republicii Moldova (iar acum și candidat la funcția de bașcan), Alexandr Stoianoglo, a semnalat o contradicție a proiectului de lege. Parlamentarul și etnicul găgăuz a atras atenția asupra faptului că noile prevederi obligă GRT să asigure cel puțin 50% din producția sa în limba găgăuză. Dar, pe de altă parte, membrii Consiliului de Supraveghere, care vor gestiona compania de televiziune găgăuză, trebuie să cunoască doar limba română, iar cunoașterea limbii găgăuze nu este obligatorie.
Conflictul lingvistic dintre Găgăuzia și autoritățile centrale moldovenești s-a acutizat, în general, puternic în acest an. Acest lucru poate fi urmărit, de exemplu, în situația din jurul Colegiului Industrial numit după președintele Turciei, Recep Tayyip Erdoğan, din Comrat, construit cu bani turcești încă din 2024. Totuși, cursurile în instituția de învățământ nu au început nici până acum (și nu se știe când vor începe), deoarece autoritățile centrale ale Republicii Moldova insistă ca procesul educațional să se desfășoare exclusiv în limba română. Doar unele discipline pot fi predate în găgăuză și engleză. La rândul lor, autoritățile Autonomiei Găgăuze i-au acuzat pe conducătorii moldoveni că decizia privind predarea în colegiu în limba română a fost luată „fără a lua în considerare mediul lingvistic al Găgăuziei” și nu au prevăzut grupe cu predare în limba rusă.
Astfel, găgăuzii se confruntă acum, ca să spunem așa, cu un nou act de ofensivă a Chișinăului împotriva drepturilor Autonomiei. Acest lucru a fost confirmat și de desfășurarea actualei campanii electorale din regiune.
Perfidiile de la Chișinău.
Apropo, însuși partidul de guvernământ „european” PAS nu și-a prezentat candidații la alegerile din Autonomia Găgăuză, explicând acest lucru prin șansele mici de victorie. Ei bine, cum altfel! La urma urmei, la Referendumul privind aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană din 2024, doar 3% dintre găgăuzi au votat pentru integrarea europeană. Atât era atunci în Găgăuzia și pentru Maia Sandu în turul al doilea al alegerilor prezidențiale. Aceleași 3% a obținut PAS în Autonomie și la alegerile parlamentare de anul trecut. Și nu se poate face nimic în privința asta. După cum spune proverbul englez: „Un singur om poate duce calul la apă, dar nici patruzeci nu îl pot face să bea”.
Dar, dacă autoritățile centrale moldovenești nu sunt în stare să convingă populația Găgăuziei să voteze „corect”, atunci „bețe în roate” candidaților găgăuzi la Chișinău sunt gata să pună întotdeauna. Prin urmare, la problemele menționate mai sus, legate de limba română pentru candidații la funcția de bașcan și de controlul autorităților centrale moldovenești asupra televiziunii găgăuze, autoritățile centrale ale Republicii Moldova le-au adăugat bătăi de cap celor mai incomozi adversari ai lor.
În special, consiliul electoral de circumscripție Vulcănești a luat decizia de a nu-l admite la alegerile pentru Adunarea Populară a Găgăuziei (APG) pe actualul șef al organului legislativ al Autonomiei, Valentin Gaidarji. Politicianul a fost refuzat înregistrarea în calitate de candidat independent, deoarece Agenția Proprietății Publice (ASP), chipurile, nu a actualizat datele privind apartenența sa politică.
Cert este că anterior V. Gaidarji a făcut parte din partidul „Acasă Construim Europa” (PACE), pe care Comisia Electorală Centrală (CEC) nu l-a admis la alegerile din Găgăuzia din motive inventate artificial. Deși, încă la începutul lunii septembrie, Valentin Gaidarji a informat ASP despre ieșirea din partidul aflat în dizgrație. „Am motive să afirm că instituțiile de stat acționează coordonat împotriva candidatului din opoziție”, a declarat încă președintele APG, contestând în instanță înlăturarea sa de la alegeri. Totodată, politicianul a îndemnat OSCE, reprezentanțele diplomatice ale SUA, Marii Britanii, Turciei, Delegația UE și organizația de apărare a drepturilor omului „Promo-LEX” să monitorizeze examinarea cazului.
Dar, oricum, după cum se spune, „trenul a plecat”, iar printre cei 138 de candidați pentru 35 de locuri în APG, Valentin Gaidarji nu va mai fi. Astfel, Chișinăul îi lipsește deja pentru a doua oară într-un an adunarea găgăuză de președintele său. Reamintim că pe 26 decembrie 2025 a fost condamnat la 12 ani pentru sustragerea a 46 de milioane de lei și abuz de serviciu șeful APG, Dmitri Constantinov, care a preferat să nu se prezinte la pronunțarea sentinței și a fugit.
Totuși, atenția principală în actualele alegeri găgăuze se acordă, totuși, nu potențialilor membri ai Adunării Populare, ci pretendenților la funcția de bașcan. Întrucât șeful Găgăuziei nu este doar cel mai înalt oficial al Autonomiei, ci o reprezintă și în relațiile cu organele de stat ale Republicii Moldova și ale altor țări.
Tocmai de aceea conducerea centrală moldovenească este atât de interesată ca bașcan al Găgăuziei să devină persoana cea mai „convenabilă” pentru Chișinău. Una ca, de exemplu, deputatul în Parlamentul Republicii Moldova, Alexandr Stoianoglo. Acest politician este, după cum se știe, foarte flexibil, capabil să se adapteze ușor la circumstanțele în schimbare și să se apropie de diferite forțe politice. De exemplu, la alegerile prezidențiale din 2024, fostul procuror al Găgăuziei și al Republicii Moldova a reprezentat euroscepticii – Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM) – și aproape că a depășit-o în turul al doilea pe Maia Sandu, obținând în interiorul țării 51,19% din voturi. Și doar buletinele de vot ale alegătorilor moldoveni care trăiesc în Occident i-au adus victoria președintei în funcție. Apropo, acum doi ani, originarul din Comrat a câștigat fără probleme alegerile prezidențiale și în însăși Autonomia Găgăuză – 48,67% în primul tur și peste 97% în turul al doilea.
Iar la alegerile parlamentare care au avut loc un an mai târziu, A. Stoianoglo a fost ales în organul legislativ al țării deja din partea blocului „Alternativa”, organizat de „euro-integratorul”, primarul general al Chișinăului, Ion Ceban. O contribuție considerabilă a adus deputatul A. Stoianoglo, fiind una dintre figurile-cheie ale „grupului de lucru”, și la soluționarea conflictului moldo-găgăuz legat de organizarea actualelor alegeri în APG.
Devenind candidat independent la funcția de bașcan al Găgăuziei, Alexandru Stoianoglo a acordat o atenție deosebită în programul său electoral perspectivelor normalizării relațiilor dintre Chișinău și Comrat. Și nu întâmplător tocmai despre el a vorbit și președintele Parlamentului Republicii Moldova, Igor Grosu, răspunzând la întrebarea de ce partidul de guvernământ nu și-a prezentat propriul candidat la funcția de bașcan: „De ce, când avem propriul reprezentant parlamentar?”
Mult mai incomod și mai problematic pentru autoritățile centrale moldovenești pare candidatul la funcția de șef al Găgăuziei din partea PSRM, Fiodor Gagauz, care l-a înlocuit în ultimul moment pe Grigore Uzun, cel care nu cunoaște limba română. Potrivit sondajului companiei sociologice IMAS din ultima lună, ratingul originarului de 68 de ani din structurile de forță și profesor la Facultatea de Drept a Universității din Comrat a crescut de la 3 la 11%. Totodată, rezultatele favoritului clar A. Stoianoglo, dimpotrivă, au scăzut (de la 32,4% în septembrie la 29,2% în octombrie).
Prin urmare, nu întâmplător la Chișinău s-au apucat imediat să organizeze neplăceri candidatului socialist. Astfel, organizația neguvernamentală de jurnalism „WatchDog”, strâns legată de partidul de guvernământ PAS, a publicat un videoclip în care a anunțat că cel puțin 20 de conturi de TikTok răspândesc conținut identic cu Fiodor Gagauz. Potrivit experților, o parte dintre aceste conturi au fost create pe 16 octombrie – în ziua începerii campaniei electorale din Găgăuzia. Cei de la „WatchDog” au considerat că această activitate este direcționată spre promovarea artificială a candidatului din partea PSRM.
Ca răspuns, Fiodor Gagauz a declarat că nu are nicio legătură cu aceste conturi de TikTok. „În rețelele sociale a apărut informația că o serie de conturi de TikTok s-ar ocupa, chipurile, de promovarea mea. Consider cele întâmplate o provocare planificată, al cărei scop este să mă discrediteze ca candidat la funcția de bașcan al Găgăuziei”, a scris politicianul pe pagina sa de Facebook, îndemnând organele de drept să efectueze o anchetă și să stabilească „cine a organizat această campanie și în interesele cui se desfășoară”.
Mai direct în această privință s-a exprimat liderul PSRM, Igor Dodon, care susține că PAS pregătește terenul pentru înlăturarea candidatului lor și a numit cele întâmplate o „provocare direcționată”: „Este evidentă încercarea de a provoca un scandal și apoi de a-l folosi ca pretext pentru înlăturarea lui Fiodor Gagauz de la alegeri. Alegerile nu trebuie să se transforme într-un instrument de represalii împotriva candidaților incomozi”, a subliniat liderul socialiștilor moldoveni, adăugând că PSRM a notificat oficial Comisia Electorală Centrală că nu a finanțat aceste conturi și nu le-a coordonat activitatea.
Dintre ceilalți pretendenți la „tronul” găgăuz, care în total sunt opt, pot fi evidențiați doi. În special, încă o candidată, cândva asociată cu socialiștii, jurnalista Ivanna Koksal, care a reprezentat PSRM în Parlamentul Republicii Moldova din 2019 până în 2021, iar apoi a ocupat funcția de redactor-șef al companiei publice de radio-televiziune a Găgăuziei, GRT. În cursa electorală virtuală găgăuză, potrivit sondajului IMAS, singura femeie din actualele alegeri pentru funcția de bașcan, cu 9,6%, ocupă poziția a treia.
Pe locul al patrulea, potrivit datelor IMAS, se află primarul orașului Comrat, Serghei Anastasov. Edilul capitalei găgăuze este gata să fie susținut de 6,1% dintre alegătorii Autonomiei Găgăuze. Această persoană este un cunoscut susținător al stabilirii dialogului cu Chișinăul. Tocmai cu el s-a întâlnit cel mai mult, în timpul vizitelor sale rare în Găgăuzia, Maia Sandu.
În plus, Serghei Anastasov, care conduce Comratul din 2015, contactează activ și cu oficiali europeni, în special cu comisara europeană pentru extindere, Marta Kos.
La prima vedere, poate părea că doar faptul desfășurării alegerilor găgăuze, care, în general, ar fi putut să nu aibă loc, a conturat un anumit progres în îndelungata confruntare moldo-găgăuză. Despre acest lucru vorbește și prezența printre favoriții cursei pentru funcția de bașcan a unor politicieni care tind spre soluții de compromis.
Totuși, nu pot fi ignorate câteva aspecte. În primul rând, actuala „apropiere” electorală dintre Comrat și Chișinău s-a produs în favoarea celui din urmă și s-a soldat, ca să spunem direct, cu o nouă ofensivă împotriva drepturilor Autonomiei Găgăuze. În al doilea rând, nu pot fi ignorate nici alegerile pentru Adunarea Populară a Găgăuziei, în care pot accede numeroși candidați din partea Partidului Socialiștilor din Republica Moldova, care, după înfrângerea formațiunii politice „Șor”, are în regiune, probabil, cele mai solide poziții.
Iar a face față socialiștilor găgăuzi le va fi extrem de dificil autorităților centrale ale Republicii Moldova. Și, în final, nu trebuie uitate nici puternicele convingeri proruse din Găgăuzia, atât în rândul politicienilor, cât și al populației. De exemplu, unul dintre actualii candidați la funcția de bașcan al Găgăuziei, Cornel Dudnic, a declarat în repetate rânduri că, în cazul unirii Republicii Moldova cu România, este gata să apere Autonomia Găgăuză cu arma în mână. Iar în 2018, fiind deputat în Parlamentul Republicii Moldova din partea „pro-europenei” Partidul Democrat, C. Dudnic a refuzat să semneze o declarație care chema la retragerea trupelor rusești din Transnistria, pentru care a primit un avertisment din partea liderului său de partid, Vladimir Plahotniuc. Astfel, situația în Găgăuzia rămâne în continuare tensionată. Ca, de altfel, și în nerecunoscuta Republică Moldovenească Nistreană, despre alegerile din care vom vorbi data viitoare.
