Lucrurile merg bine. Cădem!

06.11.2026

Comitetul executiv al Băncii Naționale a majorat rata de bază cu 2 puncte procentuale – de la 9 la 11%. BNM a explicat decizia prin presiunea inflaționistă și creșterea riscurilor pentru stabilitatea prețurilor pe termen mediu.

„Aceste acțiuni sunt menite să tempereze presiunea din partea cererii agregate, inclusiv prin stimularea economisirii și reducerea consumului, să limiteze propagarea efectelor inflaționiste secundare ale majorării tarifelor reglementate la resursele energetice, precum și să ancoreze așteptările inflaționiste”, se arată în comunicatul BNM.

În cadrul regulatorului financiar se consideră că inflația va crește până la sfârșitul anului, apoi va începe să scadă și abia în trimestrul al treilea al anului 2027 va reveni în coridorul stabilit de 5% ± 1,5 puncte procentuale. În acest interval, potrivit oracolelor bancare, inflația va rămâne până în trimestrul al doilea al anului 2028.

BNM prognozează, de asemenea, că inflația medie anuală va constitui 7,3% în 2026 și 6,9% în 2027. În septembrie, reamintim, inflația anuală era la nivelul de 8,6%, ceea ce este cu 1,64% mai mult decât în august.

Majoritatea experților economici, însă, au supus unei critici dure terapia de șoc a băncii naționale și nu împărtășesc prognozele optimiste ale BNM.

„Inflația actuală din Republica Moldova este cauzată în mare măsură de scumpirea resurselor energetice, și nu de cererea excesivă a consumatorilor. O rată a dobânzii ridicată nu va face gazul, energia electrică sau combustibilul mai ieftine. Ea poate frâna propagarea ulterioară a inflației, dar în același timp limitează creditarea, investițiile și consumul. Și aici apare o întrebare firească: cât de justificată este o înăsprire atât de bruscă a politicii monetare, când economia a crescut în primul semestru cu doar 0,6%? În opinia mea, Banca Națională încearcă acum să combată inflația cu un instrument care poate fi prea scump pentru o economie slabă. Pericolul constă în faptul că putem obține simultan prețuri mari, credite scumpe și o încetinire suplimentară a creșterii economice”, este convins fostul director al Biroului Național de Statistică, Marin Gospodarenco, care prevede o creștere a inflației în lunile următoare până la 10-12%.

Prognozele pesimiste sunt împărtășite și de expertul institutului IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță: „Majorarea ratei nu influențează nimic și nu schimbă nimic. Deocamdată, toată inflația este importată – resurse energetice. Tarifele la încălzire au crescut deja, iar în viitorul apropiat se așteaptă o creștere a tarifelor și la energia electrică. Ecoul energeticii se va resimți și în toate celelalte sfere.

A comentat creșterea bruscă a ratei dobânzii și prim-ministrul Republicii Moldova, Vasile Tofan, în cadrul raportului privind primele 100 de zile de activitate ale guvernului său. Șeful Cabinetului de Miniștri a făcut acest lucru în stilul „Dar eu nu am nicio vină!”: „În fiecare stat democratic al lumii, regulatorul monetar are independență și ia decizii privind rata dobânzii pe baza indicatorilor inflației, și nu la un telefon din partea guvernului”.

Dar atunci, se întreabă, cine ar trebui să lupte cu inflația? Autoritățile țării sau Papa de la Roma? Sau Vasile Tofan este încă convins că prin rugăciuni poate fi oprit conflictul din Orientul Mijlociu și, prin urmare, creșterea prețurilor la resursele energetice. Sau poate ar merita să se adreseze din nou Cerurilor, pentru ca acestea, în urma creșterii inflației, să le majoreze cetățenilor Republicii Moldova și salariile?

În acest context, reamintim și conferința inutilă care a avut loc la Chișinău la începutul lunii octombrie curente, cu tema „Salariul de existență orientat social și salariul decent”. Această întrunire, la care s-a vorbit despre responsabilitatea autorităților pentru o viață decentă a moldovenilor, a fost organizată de Fundația germană Friedrich Ebert Stiftung și dedicată Zilei Mondiale a Muncii Decente. Specialiștii din Germania au afirmat la eveniment că lucrătorii adulți din Republica Moldova ar trebui să primească lunar în medie 34 de mii de lei (1,7 mii de euro), ceea ce depășește cu mult veniturile majorității moldovenilor și este de aproape două ori mai mare decât salariul mediu din sectorul real al economiei. Însă germanii nu au indicat căi reale pentru asigurarea unei vieți decente a băștinașilor locali, în afară, desigur, de aderarea lor la Uniunea Europeană.

În general, situația economică în contextul încercărilor disperate ale cetățenilor Republicii Moldova de a se menține la suprafață în furtunoasa mare inflaționistă arată ca discuția din timpul unui zbor de luptă a comandantului de escadrilă Maestro cu serviciul terestru din filmul „În luptă merg doar bătrânii”. „Ce faci, Maestro?” – „Normal, cad!”