09.11.2026
Vorbind în cadrul postului de televiziune TV8, șeful Cabinetului de Miniștri a numit actualul Cod al Muncii moldovenesc „învechit” și „care limitează posibilitățile de luare a deciziilor”. Prin urmare, potrivit lui V. Tofan, Guvernul Republicii Moldova trebuie să modifice legislația muncii astfel încât companiile și instituțiile să poată angaja și concedia lucrătorii mai liber.
„Pentru a angaja oameni, este nevoie de libertate. Dacă o persoană nu își îndeplinește obligațiile sau vă fură, încercați să o concediați, dar nu puteți, pentru că atunci instanța o va repune în funcție, pentru că nu ați respectat anumite proceduri. Sunt sigur că mulți vor începe acum să spună: «Uite, acesta vrea să meargă împotriva lucrătorilor» și așa mai departe. Dar mesajul meu este următorul: trebuie să facem astfel de schimbări structurale care nu vor fi neapărat populare. Sindicatelor și tuturor organizațiilor neguvernamentale vor începe de asemenea să protesteze, sunt sigur de asta. Dar trebuie să facem o diagnosticare reală. Codul nostru al Muncii împiedică angajarea, pentru că după aceea este foarte dificil să concediezi pe cineva”, a declarat Vasile Tofan, adăugând că Codul Muncii moldovenesc este „mai comunist și mai socialist decât codurile din Scandinavia”.
Principalul ministru al țării, ca de obicei, „a confundat darul lui Dumnezeu cu omleta”. În primul rând, legislația muncii din țările scandinave, precum Suedia sau Norvegia, este socială, adică orientată spre asigurarea drepturilor sociale ale lucrătorilor, și nicidecum „socialistă” și cu atât mai puțin „comunistă”. În al doilea rând, la reformarea relațiilor dintre antreprenori și lucrători este necesar să se țină cont de particularitățile mentalității locale, formată de-a lungul secolelor. Dacă în aceeași Scandinavie sau Germania se poate vorbi despre celebrul Ordnung nordic („ordine” sau „disciplină”), atunci în Republica Moldova avem de-a face mai degrabă cu o oarecare dezorganizare asiatică, care influențează în mare măsură îndeplinirea obligațiilor de către subalterni. Și, dacă pentru asta trebuie să concediem, atunci ar trebui să reducem imediat majoritatea lucrătorilor din Republica Moldova. În al treilea rând, în ceea ce privește cazurile de furt la producție menționate de V. Tofan, acestea se referă mai degrabă nu la Codul Muncii, ci la Codul Penal.
„CNSM nu a fost informată despre începerea unui astfel de proces. Confederația Sindicatelor nu cunoaște niciun motiv sau argument care ar justifica o astfel de abordare, ca să nu mai vorbim de propuneri concrete care vor fi promovate. Considerăm că modificarea legislației muncii, în special a prevederilor care reglementează concedierea lucrătorilor, nu poate fi realizată fără participarea sindicatelor la etapa de elaborare a propunerilor”, au declarat șefii sindicatelor, care s-au referit, de asemenea, la prevederile Codului Muncii și ale legislației moldovenești care stabilesc participarea organizațiilor sociale la examinarea proiectelor de acte normative în domeniul muncii și coordonarea acestora cu Comisia Națională pentru Consultări și Negocieri Colective.
„Sindicatele nu contestă necesitatea modernizării legislației muncii sau optimizării activității instituțiilor de stat. Totuși, procedurile legale de concediere nu trebuie prezentate ca un obstacol în calea dezvoltării economice sau a unei gestionări corespunzătoare. Ele reprezintă garanții esențiale împotriva concedierilor arbitrare și ilegale din partea angajatorilor”, au menționat reprezentanții CNSM.
În plus, Confederația Națională a Sindicatelor a atras atenția asupra faptului că repunerea în funcție a unor angajați de către instanțe după nerespectarea de către angajatori a procedurilor legale „nu este un argument în favoarea reducerii protecției lucrătorilor”.
În acest context, trebuie menționat că nici măcar hotărârile judecătorești din Republica Moldova contemporană, care seamănă mai mult cu un stat feudal medieval, nu garantează repunerea în funcție a angajatului.
Astfel, de exemplu, pe 1 octombrie a acestui an, Curtea de Apel „Centru” a repus-o în funcție pe viceprimarul capitalei moldovenești, Irina Gutnic, concediată în mai pentru critici la adresa edilului de la Chișinău, Ion Ceban. Totuși, oficialei nu i s-a permis să se întoarcă în biroul său, întrucât pe 19 octombrie șeful administrației capitalei a emis o nouă dispoziție privind eliberarea Irinei Gutnic „în legătură cu expirarea mandatului său de patru ani”. Atunci, femeia, căreia nu i s-a permis accesul la muncă, a început să primească cetățeni la „ghișeul unic” al Primăriei, intenționând să-și apere din nou drepturile în instanță.
Iar zilele trecute, Ion Ceban a concediat-o și pe o altă adjunctă a sa – șefa cabinetului primarului general al Chișinăului și directoarea Direcției pentru Protecția Drepturilor Copilului, Tatiana Oboroc, care a îndrăznit să publice pe pagina sa de Facebook un material demascator în care se spune că edilul Chișinăului utilizează resursele administrative în interesul partidului MAN pe care îl conduce, exercită presiuni asupra angajaților și încalcă drepturile persoanelor cu dizabilități. Totodată, funcționara municipală a subliniat că a depus o cerere pentru concediu de îngrijire a nepoatei până la împlinirea vârstei de trei ani. T. Oboroc și-a exprimat chiar îndoiala cu privire la legalitatea acțiunilor superiorului său, declarând că „Codul Muncii nu trebuie aplicat selectiv, în funcție de interesele sau starea cuiva”.
