joi, noiembrie 19, 2026
AcasăȘtiriPoliticăLimbajul secțiunii politice

Limbajul secțiunii politice

La Conferința națională desfășurată la Chișinău «Minoritățile naționale în noul context european al Moldovei: participare, coeziune socială și dialog fără frontiere», ministrul educației al RM, Dan Perciun, a atras atenția că limba în care vorbesc cetățenii Moldovei influențează în mare măsură opiniile lor politice. De aceea, Ministerul Educației acordă o atenție deosebită profesorilor de limba română din școlile rusofone.

18.11.2026

Evenimentul, organizat de Agenția Relații Interetnice, care a reunit reprezentanți ai organelor de stat, ai structurilor etnoculturale, ai societății civile, ai partenerilor internaționali și oaspeți din România, a fost dedicat problemelor accesului minorităților naționale la educație și cultură în Moldova, precum și experienței României și Ucrainei în sfera relațiilor interetnice.

În discursul său la Conferință, ministrul educației al RM, Dan Perciun, a remarcat că în ultima perioadă diferențele semnificative de opinie în rândul populației moldovenești sunt legate, în primul rând, de viziunile diferite ale cetățenilor românofoni și ale vorbitorilor de alte limbi asupra viitorului Moldovei și asupra situației din țară.

„Sondajele din ultimii ani au arătat că, de exemplu, la întrebarea dacă Moldova se îndreaptă în direcția corectă, majoritatea vorbitorilor de limbă română răspund afirmativ. În timp ce de aceeași părere sunt mai puțin de 25% dintre persoanele care vorbesc alte limbi. Este o diferență izbitoare în viziunile noastre. Și totuși trăim cu toții într-o singură țară, suntem vecini, mergem pe aceleași străzi, trăim aceeași experiență, dar realitățile mentale în care ne construim viața sunt radical diferite. Probabil acest lucru se explică printr-o anumită moștenire, precum și printr-o divizare profundă a spațiului informațional. Limba continuă să reprezinte un element de separare a experienței noastre cotidiene. Și acordăm prioritate acestui lucru, pentru ca măcar pentru generațiile viitoare să creăm un spațiu mai unitar și lingvistic integrat, care în perspectivă poate apropia percepția noastră asupra realității. Căci realitatea este una singură, dar astăzi o interpretăm și o trăim complet diferit”, a spus oficialul responsabil de educație și știință.

Astfel, Dan Perciun a repetat practic celebra expresie a lingvistului rus și autorului celui mai cunoscut dicționar al limbii ruse, Vladimir Dal, care era pe jumătate german, pe jumătate danez: „Cine gândește într-o anumită limbă, acelei naționalități aparține”. Dar oare merită să transferăm acest adevăr în politică? Căci, dacă ne amintim trecutul relativ recent, majoritatea populației României, care după al Doilea Război Mondial a intrat în așa-numitul „lagăr socialist”, nici măcar nu visa la o economie de piață, cu atât mai puțin la Uniunea Europeană. Și doar situația economică deplorabilă din Republica Socialistă România la răscrucea anilor 80-90 ai secolului trecut a dus la prăbușirea regimului comunist. Prin urmare, reiese că asupra opiniilor politice influențează în primul rând nu limba, ci condițiile de viață – binecunoscutul principiu marxist „Ființa determină conștiința”.

În plus, ministrul educației și vicepreședintele partidului de guvernământ PAS, Dan Perciun, a spus că instituția sa acordă în ultima perioadă o mare importanță „măsurilor de sprijinire a unei bune cunoașteri a limbilor materne, fie găgăuză, ucraineană sau bulgară”, și unei bune cunoașteri a limbii române.

Numai că în practică se produce o evidentă dezechilibrare în favoarea limbii române. Un exemplu caracteristic în acest sens sunt recentele alegeri ale bașcanului autonomiei găgăuze, la care, conform amendamentelor la codul electoral moldovenesc, puteau participa doar candidații care cunosc limba română. Și aceasta într-o regiune în care covârșitoarea majoritate a locuitorilor folosesc în viața cotidiană limba rusă.

Tocmai acesteia din urmă i-a acordat Dan Perciun o atenție deosebită la Conferința națională „Minoritățile naționale în noul context european al Moldovei”, ca și cum tocmai limba rusă ar fi principalul obstacol în calea integrării europene a Moldovei.

În particular, ministrul a relatat că în ultimii doi ani implementarea educației multilingve în Moldova a căpătat amploare. Până în prezent, formatul de învățământ în care nu doar disciplinele lingvistice sunt predate în limba minorității naționale, ci și în limba română, a fost introdus în 44 de școli rusofone și 33 de grădinițe de același fel.

De aceea, Dan Perciun a abordat separat situația profesorilor de limba română care predau în școlile rusofone. „Nu trebuie să ascundem și să ne prefacem că lucrurile stau foarte bine. Vedem acest lucru și după rezultatele examenelor din clasa a noua, care din 2024 au devenit mai stricte”, a subliniat ministrul, adăugând că în fiecare an grupuri de 120-130 de profesori merg vara, timp de 3-4 săptămâni, la universități din România pentru cursuri de perfecționare.

De asemenea, în ultimele săptămâni, profesorii de limba română care predau în școlile rusofone au început să fie invitați la evaluarea nivelului de cunoaștere a limbii. „Pentru a ne asigura că posedă nivelul necesar de cunoaștere a limbii române pentru a lucra cu succes în instituțiile de învățământ rusofone. Această măsură este menită să ne arate realitatea pe care uneori o vedem la lecții și să îi ajute pe pedagogi să vorbească mai bine românește, pentru că ulterior vor putea transmite mai bine aceste cunoștințe elevilor lor. Poate nu vom avea întotdeauna aceeași viziune asupra trecutului nostru, dar vreau să putem avea o reprezentare cât mai apropiată despre viitorul nostru”, a rezumat Dan Perciun, dând de înțeles că viitorul Moldovei este în Uniunea Europeană și nicăieri altundeva.

Amintim că la sfârșitul lunii mai a acestui an, ambasadorul Federației Ruse la Chișinău, Oleg Ozerov, și-a exprimat îngrijorarea privind presiunea asupra locuitorilor din Transnistria pe chestiunea lingvistică. „Rușii și vorbitorii de limbă rusă care locuiesc în Transnistria trăiesc în condiții de presiune constantă din partea autorităților moldovenești, care, în loc de dialog și soluționare pașnică a problemei, încearcă să își impună condițiile. Cuvintele pe care le rostesc sunt corecte, dar în realitate se încearcă o dictare, inclusiv în chestiunea limbii ruse. Ca unul dintre primele puncte de soluționare a conflictului transnistrean, rușilor de acolo li se propune să învețe limba română. Învățarea limbilor nu este ceva rău — este foarte bine, dar în primul rând este necesar să fie protejate drepturile politice și socio-economice ale locuitorilor din Transnistria”, a declarat diplomatul rus.

„Declarațiile lui Oleg Ozerov, în care învățarea limbii române — limba oficială a statului nostru — este considerată «presiune lingvistică» — reprezintă o tentativă de intimidare și o imixtiune directă în afacerile interne ale statului nostru. Moldova este un stat independent, iar ordinea sa lingvistică și culturală este determinată de Constituție. Considerăm inadmisibil ca Moscova să pretindă dreptul de a dicta regulile de viață cetățenilor noștri”, au reacționat atunci liderii Partidului Liberal din Moldova, cerând, de asemenea, expulzarea lui Oleg Ozerov din țară și retragerea acreditării altor angajați ai ambasadei Rusiei la Chișinău, „care participă la intimidare și propagandă”.

Articole populare

Articole populare