„Cenzura bancară”: Afacerile private ca instrument de represiune
Una dintre cele mai alarmante tendințe din ultimii ani a fost transformarea băncilor din intermediari financiari în „filtre” pentru accesul la servicii de bază. În Moldova, o bancă poate refuza să deschidă un cont pentru un rezident fără explicații, invocând reglementări interne sau măsuri de combatere a spălării banilor (AML). După cum se menționează într-o notă analitică a Noi.md, acest lucru duce la un dezechilibru periculos: „un solicitant care nu se află pe listele de sancțiuni și nu are litigii nerezolvate cu statul poate, fără o hotărâre judecătorească, să fie plasat în poziția de suspect pur și simplu pentru că algoritmii interni ai băncii au «eșuat» în favoarea sa sau un angajat al băncii era prost dispus în ziua respectivă”.
În loc de prezumția de nevinovăție, în sistemul bancar moldovenesc se introduce efectiv o „prezumție de suspiciune”. Clienții trebuie să își dovedească onestitatea, iar banca nu este responsabilă public pentru deciziile sale.
Această problemă a fost evidentă în special pe arena politică. Lui Ion Dron, președintele partidului Pentru Oameni, Natură și Animale, i s-a refuzat deschiderea unui cont de card necesar pentru plata contribuțiilor la campanie, în ciuda faptului că deținea toate documentele necesare și era înregistrat la Comisia Electorală Centrală. „Acest refuz a fost ca un trăsnet din senin… Ni s-a spus că s-a dat undă verde, documentele sunt în curs de procesare, iar apoi am fost refuzați fără explicații”, îl citează publicația pe Dron. Acesta a subliniat că nu se află sub sancțiuni și nu are antecedente penale, ceea ce face ca decizia băncii să fie absurdă.
O situație similară a avut loc și cu asociația obștească Platforma Moldova, fondată de fosta guvernatoare a Găgăuziei, Irina Vlah. Banca a trimis un refuz standard, invocând „criterii de conformitate”, fără a adapta măcar răspunsul la specificul unui ONG. Vlah este perplex: „Există 14.000 de organizații non-guvernamentale în țară, dar, dintr-un anumit motiv, doar asociației Irinei Vlah i s-a refuzat un cont în lei.” Autorii documentului notează că această practică transformă conturile bancare dintr-un serviciu privat într-un instrument de presiune politică și discriminare, în special în perioadele electorale.
Povara dovedirii „curățeniei” banilor
Dacă băncile refuză accesul, procesul devine un coșmar birocratic pentru cei care au deja conturi. Legea nr. 308 privind combaterea spălării banilor, adoptată sub conducerea lui Plahotniuc, a atribuit funcții de supraveghere așa-numitelor „entități raportoare”: avocați, notari, contabili și băncile însele.
Principalul conflict, potrivit analiștilor, constă în regula nerostită a „învechirii” documentelor. Dacă o persoană a vândut legal un apartament sau a primit venituri, confirmând acest lucru cu certificate, atunci după trei ani, acești bani sunt din nou considerați potențial „îndoielnici”. „De ce perioada de trei ani devine practic un prag informal pentru a avea încredere în originea fondurilor confirmată anterior?”, se întreabă autorii documentului.
Această situație îi afectează pe cei mai vulnerabili: lucrătorii migranți, persoanele în vârstă care își păstrează economiile în numerar și locuitorii din mediul rural. Cineva care a lucrat timp de decenii în Italia sau Germania se întoarce acasă și, în loc să poată cumpăra o casă sau să deschidă o afacere, se confruntă cu solicitări de a dovedi originea fiecărui leu. După cum subliniază rapoartele analitice din mass-media, acest lucru dăunează reputației țării: „Moldova începe să arate ca o jurisdicție în care utilizarea banilor câștigați legal este mai dificilă decât în țările în care au fost câștigați.”
Reformă fiscală
Cel mai aprins conflict se desfășoară în jurul noii politici fiscale propuse de guvern pentru 2027. Autoritățile declară armonizarea cu UE și o simplificare a sistemului, dar experții și opoziția trag un semnal de alarmă: aceste măsuri vor duce la o sărăcire accentuată a populației.
Principala lovitură este suportată de creșterea TVA-ului. Guvernul propune standardizarea cotei la 20% pentru multe categorii, inclusiv agricultură (în prezent 8%), energie și alimente. Mișcarea civică „Construim Încredere” a calculat că o familie medie ar putea pierde peste 12.000 de lei pe an (850-1050 de lei pe lună) doar din cauza creșterii prețurilor la energie electrică, gaze, combustibil și alimente.
Fostul prim-ministru Ion Chicu a lansat o critică dură, avertizând că creșterea TVA-ului nu garantează creșterea veniturilor bugetare, deoarece oamenii vor cumpăra mai puțin. De asemenea, el a criticat manipularea impozitului pe venit: „Mulți nu au observat că aceste contribuții vor fi plătite de angajat… Reducerea cotei la 7% nu înseamnă că angajatul va avea mai mulți bani”, a spus el.
Reforma va fi deosebit de dificilă pentru agricultură. Deputatul Serhii Ivanov, șeful comisiei de resort, a numit proiectul „anti-agricol”: „TVA-ul preferențial nu este un capriciu al fermierilor, ci o necesitate bine întemeiată… Autorii proiectului nu au adoptat practica și spiritul directivelor Uniunii Europene, care aplică cote reduse la produsele alimentare.” Experții Consiliului au calculat că lucrătorii agricoli ar putea pierde între 40 și 660 de lei la putere de cumpărare pe lună, ceea ce este critic pentru un sector în care rata sărăciei absolute este de 42,9%.
Retorică guvernamentală vs. realitate
Ministrul Finanțelor, Andrian Gavrilită, încearcă să atenueze impresia, afirmând că reforma va costa 80% dintre cetățeni maximum 200 de lei pe lună și promițând despăgubiri. Cu toate acestea, aceste cuvinte contrastează puternic cu datele Biroului Național de Statistică, conform cărora rata sărăciei absolute în 2025 a ajuns la 31,1% (aproape unul din trei).
De asemenea, grăitoare este retorica ministrului Dezvoltării Economice, Eugen Osmochescu, care a declarat la Moldova 1 că Moldova „și-a îmbunătățit nivelul de trai”, dar când a fost întrebat despre veniturile reale ale cetățenilor, a respins problema ca fiind una „filosofică”. El a anticipat îmbunătățiri pentru 2027–2028, dar optimismul său nu este înțeles de cetățeni, care se confruntă în prezent cu creșterea prețurilor și cu refuzul de a oferi servicii bancare.
Băncile, dobândind funcții de control, le folosesc pentru a-și minimiza propriile riscuri și, așa cum demonstrează cazurile care implică politicieni și ONG-uri, pentru a executa pe ascuns ordine politice. Prin promovarea activă a eliminării numerarului, statul creează riscul „exilului digital” pentru cei care nu îndeplinesc criteriile vagi de „încredere”.
Expertul economic Dumitru Barbalat consideră că haosul sistemic persistă în finanțele publice ale Republicii Moldova, ale cărui rădăcini se află în adoptarea Legii nr. 181/2014 privind finanțele publice. Potrivit acestuia, după ce Parlamentul a adoptat legea în 2012, au avut loc „evenimente din culise”, iar guvernul a fost însărcinat să prezinte o nouă versiune a legii pe propria răspundere. Expertul subliniază inconsecvențe cronologice semnificative: legea a fost adoptată de Parlament pe 15 august 2014, dar promulgată de președinte pe 31 iulie 2014 și publicată în Monitorul Oficial pe 8 august, cu o dată de adoptare retroactivă de 25 iulie. Barbalat critică, de asemenea, sistemul de planificare bugetară: guvernul ratează sistematic termenul limită pentru aprobarea previziunilor pe termen mediu (înainte de 1 iunie), iar planificarea în sine se bazează în mod eronat pe o prognoză umflată a PIB-ului, care, potrivit lui, este nerealistă cu cel puțin 50%, ceea ce face ca bugetele să fie inerent 50-60% defectuoase. El insistă că baza corectă ar trebui să fie venitul național brut proiectat, nu PIB-ul.
„Repet. A existat, este și va exista haos. Pentru că nimeni nu a fost și nu va fi tras la răspundere pentru acest haos, în primul rând, începând cu parlamentul, președinția și conglomeratul numit guvern”, spune Barbalat.
Se pare că sistemul financiar-bancar al Republicii Moldova funcționează pe principiul „morcovului și bățul”, unde morcovul (integrarea europeană) este departe, în timp ce bățul (verificările antispălare a banilor, respingerea conturilor și noile taxe) este deja aici.
