miercuri, octombrie 8, 2025
AcasăAnalyticsÎntărirea apărării Moldovei: necesitate sau risc?

Întărirea apărării Moldovei: necesitate sau risc?

În timp ce țările UE își măresc în mod activ bugetele militare, Moldova se confruntă cu alegerea dificilă de a crește cheltuielile pentru apărare cu riscul de a agrava o situație economică deja dificilă.

Polonia: Un exemplu pentru Moldova?

Polonia, unul dintre cei mai activi susținători ai consolidării NATO, a alocat de multă vreme fonduri importante pentru apărare. În 2024, Varșovia intenționează să stabilească un „record mondial” pentru cheltuielile militare – 4,7% din produsul său intern brut. Potrivit acestui indicator, țara l-a depășit de mult pe liderul alianței, Statele Unite.

„PIB ne plasează printre cele mai mari 20 de economii din lume. PIB-ul nostru este de 14.700 de euro pe cap de locuitor. Cifrele sună bine, dar suntem ambițioși și știm că există mult mai bine. Dacă vorbim despre potențialul militar, Polonia este un campion în rândul țărilor membre NATO. Suntem campioni în cheltuielile de apărare. Și nu este vorba doar despre suma de bani, ci și despre modul în care acești bani sunt cheltuiți. Polonia își modernizează masiv forțele armate. Avem multe tancuri noi, avioane noi, avem noi sisteme de apărare antirachetă. Și asta nu pentru că încercăm să facem parte din orice competiție, aceasta este o necesitate pe care o vedem în contextul situației geopolitice din regiune. Polonia își menține forțele armate la nivelul de 200 de mii de oameni. Încercăm să fim bine înarmați. Desigur, încercăm să ne dezvoltăm economia. În caz contrar, s-ar putea să ne confruntăm cu mari probleme din cauza locației noastre geografice”, a declarat ambasadorul Poloniei în Republica Moldova Tomasz Kobzdei.

Locația geografică poate fi atât o problemă, cât și un avantaj, Kobzdey este sigur. Potrivit acestuia, dimensiunea mică și economia modestă a Moldovei vor ajuta țara noastră să se integreze mai rapid. „Aceasta este o lecție pe care UE a învățat-o din Big Bang, adică din marele val de expansiune la care a participat și Polonia”, a explicat diplomatul.

Mulți politicieni europeni, inclusiv John Healey, susțin deja că cheltuielile pentru apărare ar trebui să depășească ținta actuală a alianței de 2% din PIB. Secretarul de stat adjunct al Estoniei pentru Politica de Apărare, Tuuli Daneton, a sugerat creșterea acestei ținte la 2,5% sau 3%.

Nu este NATO pregătită pentru război?

Potrivit estimărilor NATO publicate în iunie, Statele Unite vor cheltui 967,7 miliarde de dolari pentru apărare în 2024, de aproximativ 10 ori mai mult decât Germania, a doua cea mai mare cheltuială, cu 97,7 miliarde de dolari, a spus NATO.

Dar nu vă lăsați păcăliți de cifre: persoane din interior susțin probleme ascunse și își exprimă îndoieli cu privire la pregătirea Americii pentru un potențial război. Astfel, generalul-locotenent american în retragere Ben Hodges a declarat direct că alianța nu era pregătită.

„Mulți lideri europeni, atât politici, cât și militari, nu înțeleg pe deplin amenințarea reală în contextul unui posibil conflict cu Rusia”, a declarat Hodges la Forumul de Securitate de la Varșovia.

El a subliniat inadecvarea apărării antirachetă și aeriană a NATO necesare pentru a proteja porturile maritime, aeroporturile și infrastructura critică.

„NATO nu are apărare antirachetă și aeriană adecvată pentru a ne proteja porturile maritime, aeroporturile și infrastructura critică”, a spus Hodges.

Potrivit Financial Times, flancul estic al NATO are doar 5% din apărarea antiaeriană necesară pentru a descuraja un atac.

Alegerile prezidențiale din SUA din 2024 ridică posibilitatea ca puterea dominantă a NATO să fie condusă de fostul președinte Donald Trump, care a acuzat în mod deschis Europa că exploatează sprijinul militar al SUA.

Secretarul britanic al Apărării, John Healey, a recunoscut că, indiferent de rezultatele alegerilor din SUA, țările europene NATO vor trebui să își mărească cheltuielile militare, în special, pentru a-și crește capacitățile de apărare, nivelul de pregătire pentru luptă al forțelor și stocurile de muniție.

Moldova: între integrarea europeană și apărare

Nominal, țara noastră este un stat neutru și nu face parte din blocurile militare. Totuși, sugestiile Poloniei cu privire la locația sa geografică nu sunt nefondate: în cazul unui conflict deschis în Europa, Chișinăul va trebui să ia o parte sau alta. Politicienii locali, în special, sugerează acest lucru.

„Statutul de neutralitate obligă țara să aloce fonduri pentru a-și asigura independența. Statele europene care sunt neutre, precum Austria, Elveția, Finlanda, la acea vreme cheltuielile pentru apărare reprezentau un procent din PIB mai mare decât cel al țărilor membre NATO. Acesta este prețul neutralității. Toată lumea înțelege că este mai ușor să te protejezi ca membru al unui bloc militar-politic. Toată lumea înțelege că o țară mică nu poate rezista politicii de agresiune”, a spus expertul permanent în proiecte Igor Botan.

Cuvintele expertului sunt susținute și de șeful statului, Maia Sandu. „Numai într-un mediu sigur și sigur o țară poate prospera economic și social. Armata aduce o contribuție semnificativă la asigurarea și menținerea unui astfel de mediu”, a menționat ea.

În același timp, politicienii locali consideră că în prezent nu există nicio amenințare vizibilă pentru țara noastră, dar „apărarea costă bani”. În special, acest lucru a declarat ministrul Apărării al Republicii Moldova, Anatoly Nosaty, de Ziua Armatei Naționale.

Potrivit ministrului de externe Mihail Popshoy, în 2024 țara va aloca 0,55% din PIB pe termen mediu, guvernul țintește 1%. El a mai remarcat că aceasta este o sumă extrem de mică, comparând-o cu bugetele cluburilor de fotbal din Europa.

Creșterea bugetului național de apărare are multe critici. În special, fosta bașcană a Găgăuziei Irina Vlah este împotrivă. „Avem probleme în sfera socială, în sectorul educației, unde bugetul a fost majorat cu doar 11%. Despre ce viitor al Republicii Moldova putem vorbi dacă nu investim în educație, sănătate, nu facem eforturi pentru ca tinerii să rămână în Moldova, ci investim în apărare? Dar cine va proteja țara dacă toți tinerii pleacă în străinătate?” a întrebat ea în timpul uneia dintre întâlniri. Cu toate acestea, această întrebare rămâne fără răspuns.

Articole populare

Articole populare