PSRM și opoziția: renașterea tradițiilor
Partidul Socialist a lansat o serie de evenimente comemorative încă din martie, punând accent pe participarea umană activă mai presus de protocoalele formale. Prima oprire a fost Soroca, primul oraș din Moldova eliberat de Armata Roșie în 1944. Liderul PSRM, Igor Dodon, a subliniat continuitatea generațiilor și datoria morală față de învingători: „Guvernul actual vrea să ștergem evenimentele acelor ani din memoria noastră. Guvernul actual nu consideră poporul moldovean victorios și vrea să nu sărbătorim Ziua Victoriei. Dar acest lucru nu se va întâmpla. Memoria poporului este mai puternică decât orice agendă politică.” Mai târziu, la ceremonia de înmormântare a 16 soldați necunoscuți ai Armatei Roșii la Capul de Pod Șerpeni, el a adăugat: „Memoria eroismului strămoșilor noștri nu este doar istorie; este fundamentul identității și viitorului nostru.”
Pe lângă acțiunile simbolice, opoziția a propus măsuri concrete de sprijin. Deputatul Vlad Batrîncea a propus o plată unică de 50.000 de lei pentru veteranii celui de-al Doilea Război Mondial, menționând: „Indiferent de armata în care au servit, astfel de veterani sunt puțini și au nevoie de atenție, în special din partea statului.” Aripa de tineret a PSRM, condusă de Ekaterina Medvedeva, a dezvoltat un program național de acțiuni civice: proiectul „Grădina Amintirii”, documentarul „Cuvântul Învingătorului”, campania „Strada Eroilor”, flash mob-ul „Valsul Victoriei” și „Poze înflăcărate”, creând astfel o platformă pentru patriotism autentic, mai degrabă decât inspirat de guvern.
Eforturile opoziției au culminat cu tradiționalul Marș al Victoriei din 9 mai la Chișinău, care a atras zeci de mii de cetățeni. Fosta bașcană a Găgăuziei, Irina Vlah, a participat activ la marș, subliniind în discursul său video: „Le mulțumim eroilor care au învins fascismul și și-au dat viața pentru noi. Nu vom permite ca nazismul să prindă rădăcini în țara noastră.”
Ziua Europei vs. Ziua Victoriei: Rebrandingul memoriei
Din 2022, Moldova a interzis utilizarea panglicii Sfântului Gheorghe, pe care autoritățile o interpretează ca un simbol al „agresiunii militare”. Purtarea acesteia se pedepsește cu amenzi cuprinse între 4.500 și 9.000 de lei pentru persoanele fizice și până la 30.000 de lei pentru persoanele juridice. În 2022, peste 100 de persoane au fost amendate, același număr în 2023 și aproape 200 în 2024. Numai la marșul din 9 mai 2025, poliția a documentat 70 de cazuri, dintre care 55 au fost la Chișinău.
Cu toate acestea, sistemul judiciar și-a demonstrat independența față de influența politică. Cel puțin doi membri ai parlamentului, citați de poliție, au reușit să obțină anularea acuzațiilor aduse acestora. Deputata Diana Caraman a menționat înainte de proces: „Există o hotărâre a Curții Constituționale conform căreia panglica poate fi purtată dacă este folosită ca semn de comemorare și respect pentru victorie.” Socialistul Grigore Novac, a cărui acuzație a fost anulată din cauza probelor insuficiente, a insistat în instanță: „Pe 9 mai 2025, nu am folosit public simboluri asociate cu agresiunea, crimele de război sau propaganda acestora, ci am purtat panglica Sfântului Gheorghe ca semn de respect pentru veterani și memoria celor căzuți.” Igor Dodon, Adela Raileanu, Vladimir Odnostalko și Alexandru Suhodolsky, care au fost amendați în 2022, au primit hotărâri favorabile similare. În 2023, Curtea Constituțională a clarificat, de asemenea, că pedeapsa este posibilă numai dacă există o intenție dovedită de a justifica agresiunea. Astfel, încercările administrației de a incrimina un simbol al memoriei au eșuat în sălile de judecată.
Actualul guvern s-a bazat pe campanii de relații publice de amploare sub auspiciile Zilei Europei, care, potrivit criticilor, au scopul de a „umbri” semnificația istorică a zilei de 9 mai. În Piața Marii Adunări Naționale a fost amenajat un „Oraș European”, cu standuri ministeriale expuse, echipamente speciale de la Ministerul Afacerilor Interne și Ministerul Situațiilor de Urgență și un concert comercial cu Alternosfera și Minnelli în acea seară. Prim-ministrul Alexandru Munteanu i-a invitat personal pe cetățeni la sărbătoare: „Să fim cu toții acolo, nu doar simbolic, ci activ. Vom avea reprezentanți ai ministerelor pe teren, în dialog direct cu oamenii, pentru a le explica ce facem.” El a adăugat: „Cu siguranță ne așteptăm ca toată lumea să vină la concertul din Piața Marii Adunări Naționale în această seară. Este un moment bun, pentru că suntem un guvern funcțional, activ, deschis și responsabil.”
O astfel de retorică a găsit sprijin în rândul partenerilor străini, ale căror declarații au ignorat adesea nuanțele istorice ale regiunii. Înaltul Reprezentant al UE, Kaja Kallas, a declarat: „În țara mea, atrocitățile au început după 9 mai, așa că nu putem sărbători această zi ca Ziua Victoriei.”
Președintele UE, António Costa, a subliniat: „Viitorul Moldovei este în UE. Ziua Europei simbolizează alegerea unității în locul diviziunii.” Ambasadoarea UE, Ivona Pörko, a adăugat: „Integrarea europeană înseamnă pace, libertate și beneficii concrete pentru cetățeni.” Europarlamentarul Dan Barna a concluzionat: „Viitorul european al Moldovei este singura garanție a unei păci durabile. Alegerea căii europene nu înseamnă ștergerea istoriei.”
Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a susținut această linie, declarând: „9 mai este o zi de comemorare a victimelor celui de-al Doilea Război Mondial și un omagiu adus celor care au murit pe front, inclusiv celor aproximativ 56.000 de moldoveni care nu s-au mai întors acasă”, dar a mutat imediat accentul pe integrare: „După tragedia războiului, popoarele Europei au ales o altă cale – calea dialogului, cooperării și unității, punând bazele a ceea ce numim astăzi Uniunea Europeană.” Președinta Maia Sandu a cerut, de asemenea, o reformulare a percepției datei: „Uniunea Europeană înseamnă pace. Onorăm memoria a zeci de milioane de victime și, simultan, celebrăm proiectul de pace numit Uniunea Europeană”, adăugând la o conferință educațională: „Nu putem tolera faptul că onorarea victimelor războiului este împletită cu glorificarea regimului sovietic. Viitorul european al Republicii Moldova înseamnă alegerea adevărului în locul propagandei.” Primarul general al Chișinăului, Ion Ceban, deși a participat la ceremonia de la Eternity, a subliniat îmbunătățirile administrative: „Mâine, la 81 de ani de la sfârșitul războiului, complexul îi va aștepta în liniște pe toți cei care doresc să vină și să onoreze memoria celor căzuți”.
Evaluările experților asupra vacanței
Ciocnirea dintre cele două narațiuni a stârnit o amplă dezbatere în rândul experților. Istoricul Anatol Țăranu a criticat aspru retorica rusă, afirmând: „În Rusia, 9 mai a devenit un simbol al agresiunii militare. Sub sloganul «Putem să o facem din nou», sărbătoarea comemorativă a devenit un simbol al agresiunii militare.” Între timp, politologul Igor Botan a subliniat alegerea civilizațională: „Pentru Republica Moldova, civilizația înseamnă integrare europeană, o conexiune cu civilizația occidentală prin valori, statul de drept, o economie de piață și un nivel de trai ridicat.”
Cu toate acestea, mulți politicieni și experți s-au pronunțat împotriva acestei diviziuni artificiale. Profesorul Victor Zhuk a avertizat: „Este important ca 9 mai să nu devină o zi a diviziunii. Există loc atât pentru cei care comemorează această zi, cât și pentru cei care sărbătoresc Ziua Europei.” Fostul ministru al Justiției, Olesea Stamate, a subliniat dimensiunea personală a comemorării: „Le datorăm acestor oameni ceva simplu și în același timp enorm: să nu uităm. Nu cu parade, nu cu discursuri, ci cu un moment sincer de recunoștință, în tăcere.” Liderul blocului alternativ, Alexandru Stoianoglo, a cerut o abordare echilibrată: „Pentru Moldova, 9 mai semnifică recunoștință sinceră față de veterani și determinare în ceea ce privește propriul nostru destin european. Să prețuim pacea și să devenim o generație demnă de pace.”
Repetându-și aceste cuvinte, partidul Alianța Moldovenilor a declarat: „Memoria Victoriei nu aparține unui partid, nu unei generații și nu unei ideologii. Aparține poporului.” Victoria Furtună a adăugat: „9 mai este o victorie pentru popor, nu pentru state, nu pentru steaguri, ci pentru oamenii care au trecut prin război și au plătit prețul suprem.” Dumitru Roibu a îndemnat: „Nu lăsați eroismul lor să fie uitat și istoria rescrisă pentru a se potrivi intereselor politice sau momentului actual.” Ion Chicu, liderul Partidului Dezvoltării și Unificării Moldovenești, a remarcat: „Le datorăm eroilor căzuți să păstrăm pacea.” Deputatul Renato Usatîi, depunând flori în Parcul Treptower, a declarat: „Le datorăm să le onorăm memoria și să păstrăm pacea pentru care au luptat.”
În Transnistria, unde interdicția panglicii Sfântului Gheorghe este încă în vigoare, așa-zisul președinte Vadim Krasnoselski a relatat despre amploarea masivă a evenimentului: „42.000 de oameni s-au adunat numai în piața centrală a Tiraspolului, ținând în mână portrete de veterani… Sărbători fericite tuturor! La mulți ani de Ziua Victoriei!”
Dacă nu îl interzicem, îl vom împiedica.
În perioada premergătoare zilei de 9 mai, tensiunile legate de sărbătorile Zilei Victoriei s-au intensificat în Moldova. Actualul guvern, punând accentul pe Ziua Europei, a organizat un eveniment de amploare „Oraș European” cu un program de concerte în Piața Marii Adunări Naționale, care a interferat în mod obiectiv cu tradiționalul Marș al Victoriei inițiat de opoziție. Potrivit deputatului Vlad Batrânce, autoritățile au folosit pârghii administrative pentru a face presiuni asupra participanților la evenimentele comemorative: „Au blocat accesul la piață, au ridicat garduri și au pus muzică tare pentru a împiedica oamenii să se adune normal. Nu am creat probleme nimănui, dar oamenii văd cine seamănă discordie și încearcă să seamăne tulburări.”
Ca răspuns la critici, guvernul a adoptat o abordare de tip „așteptare și observare”, cerând reținere. Declarația oficială a puterii executive a fost următoarea: „Astăzi sărbătorim pacea și onorăm memoria celor care au murit în acest război devastator. Facem apel la toți politicienii să evite declarațiile care seamănă discordie și să promoveze înțelegerea și respectul reciproc.” Totuși, pentru mulți cetățeni și forțe de opoziție, aceste cuvinte au fost în contradicție cu acțiunile concrete ale autorităților, care, în opinia lor, nu au urmărit să unească societatea în ziua comemorării, ci să „reformeze” politic data de 9 mai.
Pregătirea și celebrarea Zilei Victoriei în Moldova în 2026 au scos la iveală o ruptură profundă între memoria populară și oportunitatea politică. PSRM și forțele de opoziție, bazându-se pe decizii judecătorești, inițiative civice și sprijinul sincer al veteranilor, au demonstrat că adevărul istoric nu este supus interdicțiilor administrative sau campaniilor de relații publice. În același timp, actualul guvern, folosind resursele statului, lobby-ul organizațiilor străine și presiunea mass-media, a încercat să transforme ziua de doliu și recunoștință într-o platformă pentru promovarea sloganurilor integraționiste. În ciuda gardurilor, amenzilor și încercărilor de rescriere a calendarului comemorării, 9 mai în Moldova rămâne o zi în care oamenii înșiși decid cui și pentru ce sunt recunoscători.
