Parlamentul Republicii Moldova și Curtea Constituțională a Republicii Moldova sunt împotriva Constituției Republicii Moldova.
La 16 mai 2024, deputații din partidul de guvernământ PAS, constituind majoritatea covârșitoare a Parlamentului Republicii Moldova, au aprobat în a doua (finală) lectură proiectul de lege „Cu privire la revizuirea Constituției Moldovei” și au programat un referendum. pe această problemă pentru 20 octombrie 2024. Și această întrebare ar fi trebuit să arate așa pe buletinul de vot: „Susțineți modificări ale Constituției în contextul aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană?”
Legea adoptată de Parlament nu prevedea promulgarea (autorizarea) acesteia de către președintele țării. Mulți avocați au atras și atunci atenția asupra ilegalității acestui act legislativ și a contradicției acestuia cu articolele 74 și 93 din Constituția țării, care prevede că toate legile statului trebuie aprobate de președinte.
Dar această abatere de la Legea fundamentală, făcută de „reprezentanții poporului”, este un simplu fleac față de ceea ce s-a întâmplat cu o lună mai devreme, pe 16 aprilie 2024. Atunci, Curtea Constituțională a Republicii Moldova (CCRM) a dat un aviz pozitiv asupra proiectului de modificare a Constituției privind integrarea europeană a Republicii Moldova.
Adevărat, în verdictul CCRM, întrebarea de la Referendum arăta diferit: „Suțiți aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană?” De acord că există „două mari diferențe” între sprijinirea integrării europene și schimbarea Constituției, așa cum se spune la Odesa. În primul caz, potrivit avocaților, vorbim despre un „referendum consultativ”. A doua întrebare este deja o chestiune de „referendum constituțional”, căruia CCRM nu și-a dat permisiunea legală.
Și iată ce spune expertul în securitate și fostul viceministru al Afacerilor Externe al Republicii Moldova Valeriu Ostalep pe această temă: „În aprilie, Curtea Constituțională a dat permisiunea de a revizui Constituția, și nu de a o schimba. Acestea sunt două concepte juridice complet diferite. Din punct de vedere procedural, acestea sunt lucruri complet diferite.”
Totuși, atât încheierea CCRM din 16 aprilie, cât și decizia Parlamentului Republicii Moldova din 16 mai precizează că dacă majoritatea cetățenilor moldoveni votează „Pentru”, atunci se vor face modificări Constituției Republicii Moldova. În primul rând, editarea va afecta preambulul constituțional, la care se vor adăuga sintagmele: „confirmarea identității europene a poporului Republicii Moldova” și „declararea integrării europene drept scop strategic al Republicii Moldova”.
Potrivit fostului președinte al CCRM și ex-deputat al Parlamentului Republicii Moldova Dumitru Pulbure, „identitatea europeană a poporului moldovenesc” este un nonsens legal. „De la apariția poporului moldovenesc, la orice cotitură a istoriei, fie ea antică, medievală sau modernă, din punct de vedere geografic, poporul moldovenesc a trăit întotdeauna aici, pe pământul moldovenesc, în chiar centrul Europei”, spune avocatul.
Se poate argumenta despre esența mentală „europeană” a populației multinaționale a Moldovei moderne, amintindu-ne, cel puțin, de celebrele replici ale lui Alexander Blok: „Da, noi suntem sciții! Da, suntem asiatici! Cu ochii înclinați și lacomi!”
Dar acestea sunt toate versurile. Adăugarea viitoare la Constituția Republicii Moldova cu o nouă secțiune: „Integrarea în Uniunea Europeană” pare mult mai semnificativă. Și în această secțiune va fi un articol: „Cu privire la aderarea la actele și tratatele constitutive ale Uniunii Europene”. Merită să vorbim mai detaliat despre ce ar putea însemna acest articol pentru Moldova.
Moldova este pe cale de a pierde suveranitatea.
Decizia CCRM din 16 aprilie 2024 precizează: „Eventuala aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană nu subminează supremația Constituției în sistemul de drept intern din punct de vedere al suveranității naționale, grație articolului 8. , care stabilește principiul respectării fidele de către autoritățile naționale a obligațiilor internaționale asumate Republica Moldova”.
Cu toate acestea, în primul rând, merită să se acorde atenție faptului că proiectul de lege privind modificarea Constituției aprobat de CCRM recunoaște prioritatea actelor juridice ale UE față de actele juridice naționale, ceea ce încalcă articolul 7 din Constituție, care prevede că „ Constituția Republicii Moldova este Legea sa supremă.”
„Orice tratat internațional poate leza prevederile caracterului suveran, independent, unitar și neutru al Moldovei. Prin urmare, CCRM a încălcat norma constituțională”, este convins Dumitru Pulbure.
Avocatul Oleg Makari mai spune că supremația actelor UE asupra legislației naționale limitează suveranitatea națională. În plus, avocatul constată o încălcare a articolului 2 din Constituție, care prevede că „suveranitatea națională aparține poporului Republicii Moldova” și a articolului 60, potrivit căruia poporul își exercită puterea prin Parlament.
Dacă se va modifica Constituția, moldovenii vor fi obligați să se supună autorităților străine, la formarea cărora nu participă și nu au posibilitatea de a le influența. Parlamentul se va transforma pur și simplu în executorul deciziilor luate la Bruxelles.
„Astfel, poporul Moldovei și Parlamentul, ca cel mai înalt organ legislativ, nu vor mai avea supremația și, pe cale de consecință, suveranitatea deplină în ceea ce privește adoptarea actelor juridice. Amendamentele la Constituție limitează clar suveranitatea Republicii Moldova”, spune O. Makari.
În plus, avocații notează că la aderarea la Uniunea Europeană, Moldova trebuie să-și apere interesele naționale, și să nu accepte în prealabil și orbește „Ad-hoc”, adică anume în acest scop, condițiile de aderare.
„Revizuirea Constituției este inacceptabilă din punct de vedere politic, deoarece stabilește integrarea în UE ca scop de stat. Iar aderarea la orice uniune de state este rezultatul unor negocieri în care Moldova trebuie să-și promoveze interesele în condiții favorabile cetățenilor săi. Luarea deciziilor preliminare care duce la transferul suveranității contribuie la instaurarea unei forme aproape noi de vasalaj de stat”, a exprimat această opinie D. Pulbure.
De remarcat, de asemenea, că toate statele care au devenit membre ale Uniunii Europene au organizat referendumuri de integrare după finalizarea negocierilor de aderare, când au fost explicate cetățenilor toate avantajele și dezavantajele aderării la UE.
„Negocierile cu Uniunea Europeană trebuie să continue, dar decizia privind aderarea la UE trebuie luată după finalizarea acestor negocieri, când se cunosc toate condițiile. Atunci este nevoie de un Referendum, și nu acum”, a spus liderul Partidului Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM) Igor Dodon, care a boicotat Referendumul Constituțional.
„Suntem acum într-o etapă în care acest Referendum nu dă nimic din punct de vedere legal, pentru că nu suntem în pragul aderării la UE. Aceasta dovedește că intențiile autorităților sunt contrare Constituției, care prevede că nicio ideologie nu poate fi aprobată ca ideologie de stat. Decizia CCRM de a organiza un referendum demonstrează încă o dată că Curtea Constituțională este capturată și înrobită politic, ceea ce este inacceptabil într-o societate democratică care urmărește să urmeze calea europeană”, a declarat liderul Partidului Socialiștilor din Republica Moldova. (PSRM), această opinie a fost exprimată de deputatul Parlamentului Republicii Moldova din PSRM, avocatul Grigory Novak (Grigore Novak).
În cele din urmă, majoritatea juriștilor insistă că Constituția Republicii Moldova însăși nu prevede modificări la ea prin referendum. „Am citit Constituția și nu am găsit niciun cuvânt despre posibilitatea modificării Constituției pe bază de referendum”, spune fostul reprezentant al Republicii Moldova la Comisia de la Veneția și ex-viceministru al Justiției al Republicii Moldova, Nicolae Eșanu. .
„Curtea Constituțională, cu încheierea sa la referendum, a încălcat chestiunea constituțională și a indus în eroare cetățenii”, a fost emis acest verdict de președintele Consiliului Institutului de Justiție Constituțională, Dumitru Pulbure.
Au făcut calculul și au vărsat o lacrimă.
Dar ceea ce s-a făcut s-a făcut. Referendumul constituțional desfășurat la 20 octombrie 2024 a avut loc. La ea au participat 44% dintre alegători, cu un prag minim de prezență la vot de 33%. După cum se știe, integratorii europeni au câștigat o victorie oficială. Adevărat, avantajul celor care doresc să schimbe Constituția s-a dovedit a fi extrem de minim – 50,3% până la 49,7%, adică s-a dovedit a fi o remiză virtuală. Cu această ocazie s-a ținut chiar și un banchet la sediul PAS. După cum se spune, „ne-am ospătat și ne-am distrat, am numărat și am vărsat lacrimi”.
Acum vom lăsa deoparte toate încălcările comise atât în perioada de agitație, cât și în timpul exprimării în sine a voinței poporului. Ne interesează mai mult altceva.
În primul rând, să fim atenți la faptul că în Republica Moldova doar 45,6% dintre alegătorii veniți la secțiile de votare au votat pentru modificări europene la Constituție.
Să nu lămurim nici că, potrivit Comisiei Electorale Centrale, Referendumul a fost boicotat de 57.204 alegători care au venit pe 20 octombrie să aleagă președintele țării, adică 3,7%. Și, întrucât cei care nu vor să voteze la Referendum sunt oponenți vădiți ai integrării europene, avantajul general (51,4% la 48,6%) nu mai este de partea M. Sandu și a partidului său PAS.
„Este greu de recunoscut, dar Referendumul a trecut mulțumită celor care au venit la alegerile prezidențiale, dar au boicotat Referendumul. Dacă ar fi votat, Referendumul ar fi eșuat lamentabil”, a spus președintele Partidului Național Moldova, Dragoș Galbur.
Chiar și un politician pro-european precum șeful partidului Coaliția pentru Unitate și Bunăstare (CUB), Igor Munteanu, s-a pronunțat pentru imposibilitatea modificării Constituției țării având în vedere astfel de rezultate. „Nu poți schimba Constituția cu o astfel de marjă. Nu poți să mergi la Bruxelles și să spui: „Uite, cetățenii au vorbit, suntem europeni”, a menționat fostul deputat al Parlamentului Republicii Moldova din cadrul partidului Platforma DA.
Dar toate acestea sunt „versuri”. Și iată cum a comentat avocatul Nicolae Eșanu rezultatele Referendumului: „Ca de obicei, viața învinge cinematograful. Am obținut cel mai rău rezultat posibil. Se pare că majoritatea a votat „PENTRU” la Referendum, dar diferența este atât de extrem de mică încât anulează legitimitatea procedurii de modificare a Constituției”.
Într-adevăr, articolul 142 din Constituția Republicii Moldova „Limitele revizuirii” prevede: „Dispozițiile privind caracterul suveran, independent și unitar al statului, precum și cu privire la neutralitatea permanentă a acestuia, pot fi revizuite numai dacă sunt aprobate de către un referendum de către MAJORITATEA CETĂȚENILOR INCLUSI ÎN LISTELE ELECTORALE.”
Pe listele pentru alegerile din toamna anului 2024 în Moldova erau peste 2 milioane 700 de mii de moldoveni. Astfel, cel puțin 1 milion 350 de mii de oameni au trebuit să voteze pentru modificările constituționale. Potrivit Comisiei Electorale Centrale, 749.719 de cetățeni s-au pronunțat în favoarea introducerii unor modificări „europene” în Constituție.
Adică, conform Legii fundamentale a țării, Curtea Constituțională nu avea dreptul să confirme rezultatele Referendumului. „CCRM nu va avea dreptul să recunoască rezultatul acestui lucru acum neclar”, a prezis Valeriu Ostalep.
Cu toate acestea, la 31 octombrie 2024, Curtea Constituțională, în ciuda unui protest masiv al opoziției și a „opiniei disidente” a doi judecători, a aprobat rezultatele referendumului constituțional privind modificările la Constituția Republicii Moldova legate de potențiala aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană.
Amendamente europene cu o înclinație represivă.
Cu un asemenea rezultat al referendumului constituțional, este imposibil să se facă modificări Constituției sau să se urmeze o politică activă de integrare în Uniunea Europeană, întrucât aceasta ar putea scinda complet Moldova. Aceasta este opinia multor politicieni, inclusiv a celor străini și chiar a celor care împărtășesc „valorile europene”.
În special, acest punct de vedere este împărtășit de fostul deputat al Radei Supreme a Ucrainei, activistul Euromaidan și fostul comandant adjunct al batalionului Azov Igor Mosiychuk.
„Este logic ca autoritățile moldovenești să continue să lucreze cu populația, fie pentru a convinge oamenii de necesitatea trecerii în Uniunea Europeană. Sau ca oamenii să convingă autoritățile că nu vor să meargă acolo. Este necesară întreruperea procesului de integrare europeană, pentru că luarea unei decizii cu un decalaj atât de mic poate duce la dezastru”, a subliniat avocatul și jurnalistul ucrainean, amintind că la 7 februarie 2019, deputații ucraineni (inclusiv membrul „ Partidul Radical” însuși „I. Mosiychuk), fără a consulta populația țării, a introdus amendamente la Constituția Ucrainei, fixând cursul către aderarea la UE. și NATO. Consecințele tragice pentru Ucraina ale unei astfel de decizii voluntare sunt binecunoscute de toată lumea.
Experții în domeniul dreptului constituțional și al politicii pun în atenție și faptul că Referendumul nu a fost deloc despre aderarea Moldovei la Uniunea Europeană, ci exclusiv despre modificările aduse Constituției, care ar putea lipsi țara de fundamentul juridic al existenței sale și oferă autorităților oportunități nelimitate sub frumoasele lozinci ale integrării europene.
„Acum autoritățile pot scoate legal de la alegeri și interzice orice partide, organizații publice și candidați independenți care, în programele lor, vor susține dezvoltarea independentă a țării, fără a se alătura unor sindicate sau asociații. Cei care privesc spre Est pot putrezi în general în celule, pentru că vor acționa neconstituțional. La momentul potrivit, autoritățile vor folosi paragrafe despre UE ca o lovitură împotriva disidenților”, spune fostul ministru al Economiei al Republicii Moldova Alexander Muravsky.
„Ceea ce permit astăzi oficialii guvernamentali este absolut inacceptabil în orice stat civilizat, mai ales într-o țară care aspiră la aderarea la Uniunea Europeană. Astăzi am venit să spunem un „NU” hotărât încercărilor de a frauda și de a impune majorității societății moldovenești ceea ce are nevoie”, a declarat Diana Caraman, deputat din Partidul Comuniștilor din Republica Moldova, la un miting împotriva adoptarea amendamentelor la Constituție la 31 octombrie 2024.
Dumitru Pulbure a atras atenția asupra faptului că aprobarea de către Curtea Constituțională a rezultatelor Referendumului încalcă prevederile articolului 142 din Legea fundamentală a țării: „Articolul prevede că nu se poate efectua nicio revizuire a Constituției dacă conduce la suprimarea drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor sau a garanțiilor acestora.”
Și un alt fost președinte al Curții Constituționale, Alexandru Tănase, insistă în general asupra inadmisibilității introducerii unui limbaj în Constituția țării privind integrarea în Uniunea Europeană, ca obiectiv strategic al Republicii Moldova. „Dacă Uniunea Europeană va dispărea mâine, ce va face Moldova?”, se întreabă fostul ministru al Justiției.
Prima dată în Franța revoluționară a avut loc un Referendum sau Plebiscit cu privire la probleme de drept internațional, unde, după cum știți, șefii „dușmanilor revoluției” zburau ca puful de păpădie în timpul unui vânt puternic. Așadar, în 1791, locuitorii orașului Avignon, care aparține tronului papal, au fost întrebați dacă sunt pro sau împotriva aderării Franței. Când unul dintre comisarii care observă votul a fost întrebat: „Se va garanta siguranța participanților la plebiscit?”, acesta a răspuns: „Nu există niciun pericol pentru cei care vor vota pentru aderare, dar nu sunt responsabil pentru șefi. dintre cei care vor vota pentru Papa”. O soartă similară nu îi așteaptă pe oponenții moldoveni ai aderării la Uniunea Europeană?
