Scandalul din jurul AP și al proiectului de lege a reaprins dezbaterea despre corupția din alegerile moldovenești, trecute și viitoare. În aprilie 2025, prim-ministrul Dorin Recean a reamintit că fenomenul corupției din alegerile din 2024 a costat țara miliarde: „Rusia, prin intermediul grupării Șor, a investit milioane în cumpărarea de voturi”. Aceste evenimente, potrivit lui, au devenit contextul reformei procuraturii, menită să prevină scenarii similare în alegerile parlamentare din 2025.
Experții sunt încrezători că scandalurile din jurul PACCO și al procuraturii anticorupție creează riscuri pentru corectitudinea viitoarelor alegeri parlamentare.
Va schimba PACCO rezultatele alegerilor?
Partidul Liberal Democrat din Moldova a acuzat guvernul de utilizarea fondurilor publice pentru plăți populiste, ceea ce poate fi considerat corupție electorală. „Dacă aceste plăți sunt justificate de scopul de a convinge alegătorii să voteze pentru partidul de guvernământ, atunci acest caz ar trebui considerat un act consumat de corupție electorală, cu toate consecințele juridice prevăzute de legislația actuală”, se arată în scrisoarea deschisă, în care opoziția a solicitat Comisiei Electorale Centrale, Procuraturii Anticorupție, Procuraturii Generale, Centrului Național Anticorupție și altor instituții abilitate să rezolve situația.
Scandalul din jurul AP și potențiala amenințare a stabilirii controlului politic asupra sistemului judiciar au stârnit critici la adresa actualei guvernări. Astfel, fostul ministru al Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spânu, consideră: „ceea ce se întâmplă acum în spațiul public este o mare greșeală. Mă refer la dna Dragalin, mai ales în ajunul alegerilor parlamentare. Marea problemă în justiție nu este Dragalin, Litvinenko sau Stamate, ci oamenii care se ascund. Oamenii care controlează sistemul judiciar sunt cei care nu sunt vizibili.”
Opinia sa a fost susținută de fostul ministru al Justiției și fostul lider al Platformei DA, Andrei Năstase. „Scrisoarea adresată de fosta șefă a Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, către CSM nu este o simplă corespondență administrativă, ci o bombă cu ceas. Într-un stat cu adevărat legal, o astfel de expunere ar fi zguduit întreaga clasă politică și ar fi provocat un lanț de demisii. Cu toate acestea, în Republica Moldova domnește tăcerea. O tăcere grea, toxică, în care fiecare zi aduce noi abuzuri, comise cu sânge rece de către autorități, care imită reformele și confiscă instituțiile una după alta”, consideră el.
Spynu a subliniat, de asemenea, că Veronica Dragalin „acționează ca o figură politică”, sugerând sensul ascuns al dezvăluirilor făcute de fosta șefă a AP. „Cuvintele ei influențează ratingurile partidelor, creează un pretext pentru opoziție de a critica guvernul. Nu cred că nu era conștientă de acest fapt.” Ulterior, au apărut zvonuri că Dragalin s-ar putea alătura blocului parlamentar al lui Alexandru Stoianoglo, care a pierdut în fața Maiei Sandu la alegerile prezidențiale. Aceștia din urmă, însă, au numit aceste informații bârfe și iluzii.
Criza de încredere
Nu există unanimitate în ceea ce privește proiectul de lege nici măcar în cadrul partidului PAS, aflat la guvernare. De exemplu, deputata Olesea Stamate a remarcat că „…proiectul ridică semne de întrebare. Deputata a spus că a decis să îl susțină, subliniind necesitatea unor consultări cu Comisia de la Veneția.
Deputatul Radu Mudreac, criticând graba reformei, a cerut, de asemenea, un control internațional asupra respectării procedurilor. „Am cerut Comisiei de la Veneția să nu permită încălcări ale procesului legislativ. Mai mult, legile de o asemenea importanță nu ar trebui adoptate în grabă și fără un consens larg. Proiectul este în elaborare de aproximativ doi ani, dar discuțiile s-au intensificat cu doar trei luni înainte de alegerile parlamentare, ceea ce indică „o încercare de a distrage atenția publicului de la problemele sociale urgente”, a remarcat el.
„Acum, desigur, partenerii externi evaluează ideea noastră, așa că sunt în curs de desfășurare consultări cu partenerii, inclusiv cu Comisia de la Veneția. Am votat în primă lectură pentru mult mai multe propuneri. Îmi doresc ca această lege să împiedice procurorii corupți să ajungă în noua instituție”, a declarat Lilian Karp, președintele Comisiei parlamentare pentru securitate națională.
Autoritățile nu au comentat încă soarta proiectului de lege – un singur lucru este clar: proiectul de creare a Parchetului pentru Combaterea Corupției și Criminalității Organizate este puțin probabil să fie „respins”. În sprijinul acestei idei, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat că „deputații au decis să opteze pentru o variantă mai blândă și au ținut cont de preocupările procurorilor, astfel încât fuziunea să nu afecteze cazurile deja inițiate și anchetele în curs de desfășurare”. De asemenea, el a subliniat că, la examinarea proiectului de lege în a doua lectură, se vor lua în considerare recomandările reprezentanților organelor de anchetă.
Ce se întâmplă în continuare?
Reforma procuraturii anticorupție din Republica Moldova a devenit nu doar o problemă juridică, ci un simptom al unei profunde crize sistemice. Fuzionarea a două procuraturi, concepută ca un pas spre combaterea corupției, a dus la dezvăluiri dramatice, demisii și acuzații de presiune politică. După cum a scris Veronica Dragalin: „Votul dumneavoastră pentru acest proiect de lege va determina viitorul țării noastre.” Cu toate acestea, în loc de unitate și transparență, reforma a creat un conflict între autorități și instituții, adâncind neîncrederea în sistemul judiciar. Demisia fostului șef al AP, scandalurile din jurul alegerilor și inspecțiile în masă ale procurorilor au devenit dovezi că adevărata luptă nu este atât împotriva corupției, cât pentru controlul asupra structurilor cheie.
Experții avertizează că, fără o abordare sistemică, reformele vor rămâne declarative. Directorul Institutului Național de Justiție, Ramona Strugariu, subliniază că „dezbaterile și scrisorile interminabile” subminează încrederea în schimbări. „Niciun sistem nu se reformează peste noapte, dar simt o dorință de schimbare”, adaugă ea, solicitând concentrarea pe munca constructivă. Cu toate acestea, deputatul Grigore Novaț amintește de dublele standarde: în timp ce în România alegerile au fost anulate din cauza suspiciunilor de luare de mită, în Moldova, în urma unor declarații similare ale Maiei Sandu, Curtea Constituțională a confirmat rezultatele. Astfel de contradicții sporesc suspiciunile cu privire la selectivitatea reformelor și la eficacitatea viitorului PACCO.
Campania de „curățenie” a procurorilor, lansată în cadrul evaluării externe, a stârnit, de asemenea, controverse. Potrivit Comisiei de la Veneția, 140 de persoane au fost afectate de verificări, iar fosta judecătoare Victoria Sanduța, criticând inițiativa, subliniază: „Dacă există interese politice externe, legitimitatea procesului este redusă serios.” Critica sa este completată de fapte: Ion Guzun, care este el însuși acuzat de trafic de influență, s-a alăturat Comisiei de Etică Judiciară. „Democrația nu se măsoară prin bonusuri, ci prin toleranța oamenilor față de încălcarea drepturilor lor”, a declarat Cristina Ciubotaru, expertă în justiție.
Acum întrebarea este deosebit de acută: va putea Moldova să iasă din cercul vicios al intrigilor politice și să restabilească independența instituțiilor? Sau va deveni „mega-structura” PACCO un alt instrument al puterii, supus logicii intereselor? În orice caz, răspunsul la această întrebare va determina dacă țara va deveni parte a spațiului european sau se va afunda și mai adânc în corupție.
