marți, octombrie 7, 2025
AcasăAnalyticsMoldova Secretă

Moldova Secretă

După cum se știe, oamenii sunt prin natura lor creaturi destul de curioase. Dar oamenii trebuie să știe multe nu doar din curiozitate, ci și pentru că de accesul la informații depinde adesea mult în viața unei persoane. Poporul sovietic, și mulți își amintesc bine acest lucru, trăia într-un vid informațional. Tot ceea ce, în opinia autorităților, cetățeanul obișnuit avea nevoie să știe, învăța din ziare, radio sau știri, al căror conținut era atent cernut prin sita cenzurii partidului. La mijlocul anilor '80, odată cu apariția „Perestroikăi” a lui Gorbaciov, un val de informații anterior clasificate a căzut asupra poporului sovietic, iar această perioadă a istoriei în URSS-ul deja pe jumătate mort a început să fie numită „Era Glasnostului”. În republicile independente și democratice nou formate, mai ales după apariția unui spațiu informațional atât de deschis precum Internetul, s-ar părea că nu ar fi trebuit să existe probleme cu accesul la diverse informații. De exemplu, în Moldova, articolul 34 din Constituție garantează dreptul cetățenilor de a accesa orice informație privind treburile publice. Și la prima vedere, poate părea că societatea moldovenească a profitat din plin de acest drept. Acest lucru este confirmat de evaluarea organizației non-guvernamentale americane Open Data Watch. Această evaluare se numește Open Data Inventory (ODIN) și determină sistematic clasamentul țărilor în ceea ce privește accesibilitatea și deschiderea statisticilor oficiale. Așadar, cel mai recent clasament plasează Moldova pe un loc 18 foarte sus, chiar mai sus decât Statele Unite, Canada și Estonia. Cu toate acestea, în ciuda unei imagini atât de roz, situația reală privind dreptul cetățenilor moldoveni de a accesa informații provenite de la agențiile guvernamentale pare destul de deprimantă. În multe aspecte vitale, moldovenii continuă, așa cum era în perioada sovietică, să se afle într-o stare de ignoranță completă. Și, pentru a nu fi nefondați, vom oferi câteva exemple frapante.

Marele Secret al Energiei.

În fiecare an, marea majoritate a populației Republicii Moldova așteaptă cu teamă venirea iernii. Pentru că odată cu venirea frigului, începe sezonul de încălzire. Și de fiecare dată, furnizarea de căldură nu numai că încălzește casele moldovenilor, dar îi obligă și să plătească sume uriașe la facturi.

Prin urmare, în fiecare an, pentru a-și planifica bugetul familiei, cetățenii moldoveni vor să știe dinainte care va fi, cel puțin aproximativ, cifra facturii de încălzire nefericite. Iar această sumă depinde în mare măsură de costul gazului achiziționat de Republica Moldova. Și Republica Moldova, de regulă, începe să achiziționeze gaz pentru iarnă în avans.

Anul acesta, primele achiziții de combustibil albastru au început în aprilie. Și, spre deosebire de anii precedenți, acest proces este gestionat nu de Societatea pe Acțiuni Moldovagaz, ci de compania de stat Energocom. Deși licența de achiziționare a gazelor naturale este încă deținută de Moldovagaz, iar Energocom, conform deciziei Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE), va primi acest drept abia de la 1 august.

La rândul său, Moldovagaz ar trebui să i se retragă licența de achiziționare a materiilor prime, iar compania va putea deservi doar conductele de gaze. De ce s-a întâmplat acest lucru?

„Acest lucru este benefic pentru consumatori, deoarece Energocom poate obține prețuri mai bune pentru gazele naturale decât Moldovagaz. Din simplul motiv că Moldovagaz are multe datorii și a fost fondată de concernul rus Gazprom. În consecință, niciun comerciant serios nu va dori să aibă de-a face cu ei. Au proceduri de filtrare a clienților, iar Moldovagaz nu le va trece. Prin urmare, nu poți lucra direct cu comercianții și să obții un preț mai bun”, explică expertul în energie Sergiu Tofilat.

Totuși, principala întrebare rămâne care sunt aceste „prețuri favorabile”. Pentru că, așa cum a relatat ministrul Energiei al Republicii Moldova, Dorin Junghietu, prețul pe care Energocom l-a plătit pentru primul gaz achiziționat pentru sezonul de încălzire 2025-2026 nu va fi făcut public, deoarece constituie un „secret comercial”.

„Spațiul informațional a fost în fierbere în ultima vreme din cauza unei serii de insinuări privind achizițiile de gaze pentru acest an. Repet: «Energocom» continuă să achiziționeze gaze în conformitate cu legea și în condiții transparente. Dar, în timp ce se desfășoară licitațiile, pentru a nu submina procesul și a nu pune în pericol avantajul competitiv al acestor licitații, prețul de achiziție nu va fi făcut public”, a declarat șeful Ministerului Energiei.

La rândul său, expertul economic Veaceslav Ioniță discută subiectul corupției din Moldova, unde orice achiziție publică devine „secret comercial”, și, de asemenea, că țara are nevoie de o bursă energetică proprie.

„Dacă am fi o țară normală, am avea o bursă de gaze și electricitate. Toată lumea ar cunoaște volumele și prețurile. Bucureștiul are o astfel de bursă, Budapesta are și ea una, dar la Chișinău – nimic. Dacă am avea propria bursă de energie, nu ar exista trucuri sau mașinațiuni cu achizițiile”, este convins doctorul în științe economice.

În plus, specialistul susține că statul a avut posibilitatea de a începe să achiziționeze gaze pentru următorul sezon de încălzire la un preț mult mai mic: „Am văzut o scrisoare oficială de la o entitate economică care se oferea să furnizeze gaze la prețuri cu 40% mai mici. Dar nicio agenție guvernamentală nu a cumpărat de la ea! Aceasta este corupție pură!”

Dar de ce, se va întreba cititorul, în mod rezonabil, nu ar trebui Moldova să achiziționeze cât mai mult gaz vara pentru utilizare viitoare? La urma urmei, în această perioadă prețurile la energie sunt cele mai mici.

Ideea este că întreprinderea de stat Energocom, așa cum am menționat mai sus, nu are dreptul să achiziționeze gaze, ci le poate achiziționa doar pentru o rezervă garantată, care este de doar 50 de milioane de metri cubi, în timp ce Moldova consumă aproximativ 1 miliard de metri cubi anual. Conform legii, volumele rămase de gaze trebuie achiziționate de Moldovagaz, pe care autoritățile au exclus-o din proces prin ordin.

De aceea, țara nu își mai poate face acum stocuri de gaze pentru iarnă, în ciuda prețurilor de schimb foarte favorabile. În acest sens, rămâne secretă întrebarea de ce autoritatea de reglementare energetică de stat ANRE a autorizat Energocom să achiziționeze gaze doar de la 1 august.

Infrastructură cu un secret.

Afaceri misterioase, inaccesibile publicului larg din Republica Moldova, se petrec și într-un alt departament de importanță strategică – Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale al Republicii Moldova.

Astfel, Curtea de Conturi a Republicii Moldova a scos la iveală încălcări grave comise de Minister în gestionarea proprietății publice pentru anul bugetar 2024.

În special, Ministerul Infrastructurii a subestimat costul drumurilor naționale și al terenurilor cu aproape 62 de miliarde de lei, ceea ce a afectat negativ indicatorii conturilor pentru acțiuni și investiții în capitaluri proprii și, prin urmare, nu a adăugat o sumă semnificativă la bugetul Republicii.

În plus, rapoartele Agenției Proprietății Publice și ale Ministerului Infrastructurii nu reflectă nici infrastructura feroviară, nici parcelele de teren aferente acesteia. Iar acest lucru este extrem de important în contextul restanțelor salariale de mai multe luni față de angajații întreprinderii de stat „Căile Ferate din Moldova”, care nu numai că nu pot primi banii cuveniți, dar află și când și, cel mai important, cum intenționează autoritățile să scoată industria feroviară a țării dintr-un impas.

Însă cele mai sumbre evenimente se petrec la Aeroportul Internațional Chișinău (RMO), care se află sub controlul Ministerului Infrastructurii și al Agenției Proprietății Publice.

De exemplu, încă din iulie 2023, administrația principalului aeroport din Republica Moldova și-a anunțat intenția de a efectua lucrări la îmbunătățirea unei parcări suplimentare pentru 260 de mașini. Cu toate acestea, licitația a fost anunțată abia pe 2 ianuarie 2025. Iar câteva zile mai târziu, fără nicio explicație, concursul a fost anulat, iar informațiile despre acesta au dispărut de pe site-urile web specializate.

Iar ceea ce se întâmplă acum cu procesul de extindere a parcării eșuate, a cărei necesitate este discutată de mulți ani, este cunoscut doar de administrația aeroportului, de ministrul Infrastructurii al Republicii Moldova, Vladimir Bolea, și de șeful Agenției Proprietății Publice, Roman Cojuhari.

Dar lucruri și mai ciudate au început să se întâmple când, pe 18 ianuarie 2024, Agenția Proprietății Publice a anunțat lansarea unei licitații pentru închirierea către RMO a unor spații comerciale neutilizate ale aeroportului pentru puncte de vânzare cu amănuntul Duty Free.

Așadar, anul trecut, toate cele trei licitații – din ianuarie, martie și mai – au eșuat. Autoritățile au raportat că principalul motiv al eșecurilor a fost că singurul participant la competiție, compania franceză Lagardere Travel Retail, nu a depus toate documentele necesare.

Dar cum s-a putut întâmpla ca un singur agent economic să fi participat la competiție? Răspunsul la această întrebare a fost primit, dar nu din surse oficiale, ci dintr-o investigație jurnalistică realizată de Evgheni Lukianuk.

Așadar, pe 4 aprilie 2023, Guvernul Republicii Moldova a primit o scrisoare de mulțumire din partea conducerii Lagardere Travel Retail pentru disponibilitatea sa de a permite operațiuni în Moldova. Iar pe 9 noiembrie același an, biroul retailerului francez s-a deschis într-o clădire de pe strada Eugen Coca din capitală. Imediat după aceea, ministrul Infrastructurii de atunci, Andrei Spînu, a anunțat intenția autorităților de a închiria spre concesiune spațiile comerciale ale aeroportului.

Și din moment ce chiar acea scrisoare de mulțumire franceză din 4 aprilie se referă la „discuții purtate anterior”, putem concluziona că această schemă a lui Spînu a fost elaborată cu mult înainte de aceasta.

„Aș dori să știu dacă președintele Comisiei Parlamentare pentru Securitate Națională, Apărare și Ordine Publică nu este îngrijorat de faptul că Direcția Națională Anticorupție din România investighează modul în care Lagardere Travel Retail a câștigat o licitație similară la Aeroportul București Otopeni”, întreabă autorul anchetei, E. Lukyanuk.

Pe lângă toate cele menționate mai sus, merită adăugat că, începând cu 1 martie 2025, conducerea Aeroportului Chișinău, și implicit statul, a început să gestioneze independent unitățile de catering RMO, oprind astfel activitățile companiei AEROFOOD, care anterior administra trei restaurante pe aeroport – Plai, Air Cafe și Business Lounge. Totodată, AEROFOOD susține că pe 12 februarie a oferit întreprinderii de stat Aeroportul Internațional Chișinău închirierea spațiilor restaurantului la un preț mai mare decât prețul de licitație, respectiv 1 milion 149 de mii de dolari pe an, dar nu a primit niciun răspuns din partea RMO. „Această ofertă ar ajuta aeroportul să evite pierderile cauzate de trei licitații anulate”, se arată în comunicatul de presă al AEROFOOD.

Pe 9 iunie 2023, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat o nouă versiune a „Legii privind accesul la informații cu semnificație socială”. Documentul prevede că o agenție guvernamentală trebuie să răspundă la o solicitare în termen de 10 zile calendaristice (în versiunea anterioară – 15 zile lucrătoare). Legea interzice, de asemenea, divulgarea informațiilor legate de secrete de stat, securitate națională și viață privată. Cu toate acestea, nu este clar cum este legată reticența autorităților de a partaja informații despre prețurile de achiziție a gazelor sau dezvoltarea aeroporturilor de toate acestea. Și dacă în aceste cazuri vorbim despre „secrete comerciale”, atunci Legea nu menționează interdicția de a le divulga. Cu toate acestea, moldovenii s-au obișnuit de mult cu faptul că pentru liderii lor, cum spun ei, „legea nu este scrisă”.

Articole populare

Articole populare