Impozite „cai” pe venit și afaceri
De la începutul anului 2025, au fost aduse modificări semnificative Codului Fiscal din Republica Moldova. Una dintre inovațiile cheie a fost creșterea scutirii de impozit pe venit pentru persoanele fizice. Cu toate acestea, chiar și cu aceasta, plățile obligatorii rămân mari. Din salariul angajatului se scad următoarele: impozitul pe venit (IPV) – după creșterea beneficiilor și a contribuțiilor de asigurări de sănătate – 9% din salariu.
De asemenea, a crescut povara asupra persoanelor juridice. Guvernul a extins lista plăților considerate beneficii, ceea ce a sporit obligațiile fiscale ale angajatorilor. Majorarea taxelor afectează atât companiile mari, cât și întreprinderile mici, în special în sectorul comerțului și serviciilor.
În plus, consiliilor locale li se permite să majoreze impozitele pe proprietate și terenuri până la 300% pentru clădirile neocupate și terenurile agricole neutilizate. Această decizie are ca scop stimularea utilizării eficiente a resurselor, dar poate duce la o presiune suplimentară asupra proprietarilor de imobile, în special în condiții de instabilitate economică.
„Moldova rămâne una dintre cele mai sărace țări din Europa, cu venituri medii mici și un sistem de protecție socială slab”, a declarat experta în politici sociale Elena Petrenco în mai 2025. „Creșterea impozitelor fără o creștere corespunzătoare a calității vieții sporește tensiunile sociale.”
Unul dintre motivele poverii fiscale ridicate este rescrierea constantă a cadrului de reglementare. În ultimii ani, Codul Fiscal al Republicii Moldova a fost modificat de numeroase ori, ceea ce creează incertitudine pentru contribuabili. O astfel de instabilitate reduce încrederea în sistem și îngreunează planificarea afacerilor.
Experții subliniază că modificările frecvente ale legislației sunt o consecință a deciziilor politice, mai degrabă decât o abordare strategică a reformei sistemului fiscal. Acest lucru duce la faptul că antreprenorii se confruntă cu necesitatea de a-și restructura în mod regulat activitățile pentru a îndeplini noile cerințe.
Scandaluri de corupție și fiscale
Potrivit experților, Moldova se confruntă cu problema corupției percepute și a birocrației excesive. Acești factori complică semnificativ îndeplinirea obligațiilor fiscale, în special pentru întreprinderile mici și mijlocii. Auditurile fiscale, litigiile și barierele administrative cauzează adesea conflicte între întreprinderi și autoritățile de reglementare.
Unul dintre cele mai rezonante scandaluri fiscale ale anului 2025 a fost taxa sanitară. Aceasta a fost introdusă în decembrie 2021 la inițiativa primarului orașului Chișinău, Ion Ceban, și se ridică la 120 de lei pe an pentru fiecare locuitor al capitalei.
Deși Consiliul Municipal Chișinău a votat pentru eliminarea taxei în ianuarie 2025, locuitorii continuă să primească facturi, iar autoritățile nu dau un răspuns clar la întrebarea când va fi eliminată taxa. În plus, sunt frecvente cazurile în care taxa a fost percepută celor decedați în 2023, persoanelor fără domiciliu permanent, pensionarilor și copiilor.
Primăria Chișinău a dat vina pe Agenția Servicii Publice (ASP) pentru situația actuală, afirmând că aceasta a furnizat date incorecte despre populație.
„Datele furnizate au fost selectate și structurate în conformitate cu solicitarea. În ceea ce privește conținutul listei și criteriile de respectare a cerințelor de aplicare a taxei, ASP clarifică faptul că instituția nu are autoritatea de a selecta sau exclude anumite categorii de persoane”, a menționat Agenția Servicii Publice.
Fostul consilier al agenției, Victor Chironda, a declarat că banii din taxa sanitară au fost inițial colectați ilegal și utilizați pentru proiectele electorale ale primarului. Fracțiunea PAS cere de mult timp eliminarea acestei taxe, numind-o un „instrument fraudulos”.
„Aceasta este o dublă impozitare pentru locuitorii Chișinăului, având în vedere că aceștia deja plătesc pentru colectarea deșeurilor”, a declarat reprezentanta PAS, Zinaida Popa.
Freelanceri „sub control”
Guvernul a aprobat un set de măsuri pentru legalizarea activităților liber-profesioniștilor și ale persoanelor care lucrează pe cont propriu, care ar fi trebuit să simplifice înregistrarea și impozitarea. Cu toate acestea, practica a arătat că noile reguli nu au rezolvat toate problemele. Cetățenii care lucrează pe cont propriu se confruntă cu același nivel de birocrație și impozite ca și întreprinderile oficiale.
În plus, conceptul de „servicii profesionale” a fost revizuit pentru a clarifica lista persoanelor obligate să plătească impozit pentru furnizarea unor astfel de servicii. Acest lucru a creat o incertitudine suplimentară pentru cei care lucrează de la distanță sau prestează servicii în afara cadrului unui contract de muncă.
Autorii ratingului Tax Hell Index notează că Moldova pierde puncte în ratingul fiscal din cauza mai multor factori: protecția scăzută a proprietății private, dificultățile din sistemul judiciar și lipsa de încredere în protecția juridică a activelor sale.
Acești factori îi sperie pe potențialii investitori și limitează dezvoltarea afacerilor în țară. Potrivit experților, dacă Moldova dorește să devină atractivă pentru capital, trebuie să își schimbe radical sistemele fiscale și judiciare.
Câteva cifre. Serviciul Fiscal de Stat al Moldovei a raportat că a colectat aproximativ 1,5 miliarde de lei în Bugetul Public Național pentru săptămâna 2-6 iunie 2025. În timpul controalelor fiscale, au fost efectuate 240 de vizite la 204 contribuabili, au fost emise 99 de decizii privind încălcările, ceea ce a permis colectarea a încă 5,28 milioane de lei.
Între timp, organele de drept investighează o schemă de evaziune fiscală și spălare de bani legată de o asociație patronală, care a cauzat prejudicii bugetare de peste 11 milioane de lei în perioada 2020-2024. Au fost efectuate percheziții, au fost confiscate documente, iar ancheta este în desfășurare.
Calea către UE prin reforme
Aderarea Moldovei la Uniunea Europeană ar putea fi un stimulent puternic pentru reformarea sistemului său fiscal. Cu toate acestea, pentru a realiza acest lucru, țara trebuie să demonstreze îmbunătățiri reale în ceea ce privește statul de drept, lupta împotriva corupției și o transparență sporită în procesele bugetare.
„Dezvoltarea economică și veniturile sunt prioritatea noastră! Întrucât de ele depind calitatea vieții și securitatea de mâine, am continuat să menținem stabilitatea chiar și în anii dificili, cu secetă, crize externe și război la graniță. Am reușit să reducem inflația și să alocăm bugete sociale importante pentru oameni. Acum este momentul să redresăm economia”, a subliniat premierul Dorin Recean în recentul său discurs.
Realitatea însă se abate de la afirmațiile zgomotoase. Chiar și în momentul discutării bugetului țării pentru 2025, deputatul BCS Alla Darovannaia a remarcat că „65% din populație trăiește în sărăcie extremă sau cu venituri insuficiente, ceea ce reflectă eșecul guvernării”.
România, spre care țara noastră privește în drumul său spre aderarea la UE, a anunțat recent introducerea unui pachet de măsuri fiscale, inclusiv o creștere a TVA-ului la 21%. „Acest lucru se datorează faptului că situația economică actuală din Uniunea Europeană, în general, este foarte dificilă. Este atât de complicată încât nici măcar România, statul nostru vecin, care este membru al acestei uniuni, nu a primit asistența socială pe care ar fi trebuit să o primească de la Uniunea Europeană”, a explicat politologul Anatoli Dubrovski.
Dacă astăzi Moldova se află în zona „iadului fiscal”, atunci în „mâine” european această situație nu poate decât să se înrăutățească – dacă o țară cu indicatori financiari atât de deplorabili va fi acceptată în Uniunea Europeană.
