Remitențele migranților moldoveni în țara lor de origine au fost mult timp un pilon cheie al economiei moldovenești. În 2023, acestea s-au ridicat la aproximativ 2 miliarde de dolari, echivalentul a aproximativ 12% din PIB-ul țării. Aceste fonduri au asigurat stabilitatea cererii de consum, au susținut nivelul de trai al familiilor, în special în zonele rurale, și au compensat parțial deficitul cronic al bugetului de stat. Cu toate acestea, în 2025 se observă o tendință alarmantă: potrivit economistului Veaceslav Ioniță, transferurile oficiale nete în primul trimestru al anului 2025 au scăzut la 356 de milioane de dolari, cea mai mică cifră din ultimii trei ani.
Expertul subliniază că statisticile oficiale reflectă doar „vârful aisbergului”. El estimează fluxurile financiare reale, inclusiv canalele informale – livrarea fizică de numerar, transferul de bani prin intermediul unor terțe părți, utilizarea cardurilor bancare străine și a caselor de schimb valutar – la aproximativ 3 miliarde de dolari pe an.
Cu toate acestea, chiar și ținând cont de aceste fluxuri informale, fluxul total de fonduri din străinătate prezintă semne de încetinire. Scăderea se datorează mai multor factori: scăderea numărului de moldoveni care lucrează în străinătate, recesiunea economică în țările receptore, precum și intensificarea controalelor și restricțiilor valutare, în special în Rusia și țările CSI, unde trăiește o parte semnificativă a diasporei.
Diaspora migrează irevocabil
Conform Serviciului de Informații și Securitate, peste 1,2 milioane de moldoveni lucrează în străinătate. În mod tradițional, una dintre principalele destinații pentru migrația forței de muncă a fost Rusia, precum și alte țări CSI – Ucraina, Belarus, Kazahstan. Aceste țări au atras moldovenii prin salarii relativ mari (comparativ cu Moldova), proximitate lingvistică și mediu cultural. Cu toate acestea, în ultimii ani, situația s-a schimbat. Conflictul ruso-ucrainean, controlul sporit al migrației, tensiunile politice și sancțiunile economice au avut un impact negativ asupra oportunităților pentru migranții moldoveni.
În contextul instabilității geopolitice și al „controlului statal” din Rusia, diaspora moldovenească se află sub o supraveghere atentă din partea autorităților, ceea ce îi limitează nu doar activitatea economică, ci și cea politică. Acest lucru creează efectul de „ireversibilitate” și apatie. Migranții, temându-se de represiune sau pierzându-și speranța unei îmbunătățiri a situației din Moldova, sunt din ce în ce mai puțin predispuși să se întoarcă în patria lor. Iar cei care se întorc se confruntă adesea cu lipsa locurilor de muncă, bariere birocratice și sprijin insuficient din partea statului. Drept urmare, în ciuda programelor existente, cum ar fi PARE 1+1 și DAR 1+3, care vizează reintegrarea și stimularea investițiilor, randamentul lor real rămâne scăzut.
Câteva cifre: în ultimii ani, structura fluxurilor migratorii s-a schimbat dramatic: 39% din totalul emigranților în 2024 sunt persoane cu vârsta cuprinsă între 20 și 39 de ani (forță de muncă activă); 26% sunt persoane sub 19 ani, ceea ce indică plecarea unor familii întregi.
Migrația netă în 2023 a fost de minus 32,6 mii de persoane – mai multe persoane au plecat decât au sosit. Datele Biroului Național de Statistică pentru anul 2024 nu sunt încă definitive din cauza lipsei informațiilor complete privind trecerile de frontieră.
În același timp, migrația internă este în creștere: 17,2 mii de persoane și-au schimbat domiciliul în interiorul țării în 2024, dintre care 93,6% sunt în vârstă de muncă, în principal cu vârsta cuprinsă între 25 și 49 de ani. Populația orașelor a crescut cu 5,5 mii de persoane, în principal datorită exodului masiv din sate.
Depopulare accelerată
Unul dintre cele mai alarmante procese din Moldova modernă este declinul rapid al populației. Economistul Veaceslav Ioniță a declarat că țara pierde 115 persoane pe zi. Numai în 2024, Moldova a pierdut 42 de mii de locuitori. „Dacă această tendință continuă, atunci în doar 10 ani riscăm să pierdem o populație echivalentă cu populația Chișinăului”, este sigur Ioniță.
Principalele motive ale depopulării sunt emigrarea masivă și creșterea naturală negativă. În 2024, migrația netă a fost de -32,6 mii de persoane. În același timp, tinerii cu vârste cuprinse între 20 și 29 de ani părăsesc țara cel mai activ – acesta este grupul demografic care ar trebui să stea la baza creșterii economice. Statisticile arată că, în 2024, 2,7% dintre tinerii din această categorie de vârstă au părăsit țara. Potrivit lui Ioniță, scăderea ratei generale de emigrare de la 2,5% în 2022–2023 la 1,3% în 2024 nu este un semn de îmbunătățire, ci „pentru că nu a mai rămas nimeni să plece”.
Creșterea naturală este, de asemenea, negativă: în 2024, au murit cu 9,9 mii de oameni mai mult decât s-au născut. Rata natalității este de 9,8 la 1000 de locuitori – una dintre cele mai scăzute din Europa. Numărul de copii născuți a scăzut cu 2% față de 2023. În același timp, mortalitatea infantilă a crescut de la 10,0 la 11,8 la 1000 de nașteri vii, ceea ce indică o deteriorare a calității asistenței medicale și a condițiilor sociale.
Numărul tot mai mare de pensionari
În paralel cu reducerea populației apte de muncă, numărul pensionarilor este în creștere. Potrivit fostului deputat Alexandru Slusari, la 1 aprilie 2025, în Republica Moldova erau înregistrați 670.671 de pensionari, în timp ce numărul forței de muncă active (persoane cu vârsta de 15 ani și peste) a scăzut la 807,9 mii de persoane. În același timp, doar 662 de mii dintre aceștia sunt lucrători angajați care plătesc efectiv impozite și contribuții la sistemul de asigurări sociale și de sănătate.
„Se dovedește că există mai puțin de un lucrător per pensionar, ceea ce este departe de norma europeană de cel puțin 2,5 lucrători per pensionar”, consideră expertul.
Slusari numește această situație o „piramidă financiară la nivel național”. Sistemul de securitate socială, inclusiv sistemul de pensii, devine instabil, deoarece nu poate funcționa din surse interne.
Statul este obligat să acopere deficitul bugetar prin împrumuturi externe și remitențe ale migranților. În perioada ianuarie-mai 2025, deficitul bugetului de stat a depășit 6,8 miliarde de lei, iar cheltuielile au crescut cu 19,2% față de anul precedent. În același timp, veniturile din proiectele externe au scăzut cu aproape o treime. Potrivit experților, un astfel de model de finanțare nu poate fi sustenabil pe termen lung.
Politici publice ineficiente și control asupra fluxurilor valutare
În loc să stimuleze intrările de capital și să creeze condiții pentru întoarcerea migranților, politicile publice sunt adesea represive și contraproductive. În 2023, în Republica Moldova a intrat în vigoare o lege care impune prezentarea unui act de identitate pentru tranzacțiile valutare de peste 10 mii de lei. Cu toate acestea, așa cum a menționat deputatul Radu Marian, această lege poate fi ușor ocolită prin efectuarea mai multor tranzacții de 10 mii de lei.
Ca răspuns, autoritățile intenționează să creeze o bază de date unică pentru toate tranzacțiile valutare de la casele de schimb valutar, pentru a urmări tranzacțiile suspecte și a combate spălarea banilor. Deși aceste măsuri sunt justificate din punct de vedere al combaterii corupției și a amenințărilor hibride, ele pot descuraja migranții care aduc bani acasă. Controalele mai stricte, cerința de a documenta originea fondurilor și o atitudine suspicioasă față de sumele mari pot încuraja dezvoltarea în continuare a economiei subterane.
Omul de afaceri Igor Kujba critică dublurile standarde: statul le cere cetățenilor de rând să explice originea a 50 de mii de euro economisiți în peste 20 de ani de muncă în străinătate, dar nu îi întreabă pe parlamentari de unde au obținut donații similare. El solicită simplificarea importului de valută pentru cetățenii moldoveni care lucrează în străinătate și concentrarea pe combaterea evaziunii fiscale de către marile corporații, mai degrabă decât persecutarea micilor comercianți în piețe.
Moldova la o răscruce
În prezent, economia și sistemul social al țării noastre depind de factori externi (și prost gestionați): remitențe, ajutor internațional și stabilitatea demografică. Cu toate acestea, toți acești factori sunt amenințați. Reducerea remitențelor, plecarea tinerilor, creșterea numărului de pensionari și politica de stat ineficientă creează condiții pentru o criză sistemică.
„Reducerea populației Republicii Moldova nu este doar o problemă statistică. Este o criză a economiei, a sferei sociale și o amenințare la adresa securității naționale. Nu există forță de muncă, nu există natalitate, nu există viitor”, spune Veaceslav Ioniță.
„Anul trecut, în Moldova s-au născut tot atâția copii ca acum 120 de ani. Țara se stinge – fără oameni, fără economie, fără viitor. Nu s-a construit nimic în țară, dar se pregătesc să vândă facilități strategice, inclusiv portul Giurgiulești. Acest guvern a cauzat daune de sute de miliarde statului și poporului. Din prima zi a venirii PAS la putere, am spus: «Acesta este cel mai neprofesionist, cel mai nepregătit și antistatal guvern și parlament din întreaga istorie a Moldovei independente», împărtășește opinia fostului președinte moldovean Vladimir Voronin cu colegul său.
Fără schimbări fundamentale, Moldova riscă să repete soarta Greciei din 2012 sau să cadă într-o groapă de datorii din care va fi extrem de greu să iasă. Viitorul țării depinde de posibilitatea de a transforma migrația dintr-o catastrofă demografică într-un avantaj strategic.
