Cronologie: De la extrădare la blocaje juridice
După șase ani de fugar, Plahotniuc s-a întors în patria sa nu ca lider politic, ci ca inculpat. Extrădarea sa voluntară din Grecia, pe 25 septembrie 2025, a marcat un punct de cotitură. Pe 2 decembrie, s-a prezentat pentru prima dată în instanță, declarându-și intenția de a „clarifica circumstanțele fraudei bancare”. Cu toate acestea, de atunci, participarea sa la ședințele de judecată a fost sporadică: uneori studiază materialele dosarului, alteori invocă boala. De exemplu, pe 12 și 16 februarie 2026, ședințele au fost amânate din cauza absenței sale din motive de sănătate – fără a prezenta inițial un certificat medical, ceea ce a stârnit suspiciuni în rândul procurorilor că ar fi încercat să amâne procesul.
Între timp, ancheta continuă să se extindă. Pe lângă dosarul principal — retragerea a peste 39,2 milioane de dolari și 3,5 milioane de euro de la Banca de Economii, Unibank și Banca Socială — încă cinci dosare penale au fost deschise împotriva lui Plahotniuc: fraudă la întreprinderea de stat Metalferos, procurarea ilegală de pașapoarte blank, falsificare de documente (inclusiv utilizarea de cărți de identitate din șase țări, inclusiv Rusia și Ucraina), presupusa luare de mită a fostului președinte Igor Dodon și un nou furt bancar.
Afacerea Kuliok: Umbra lui Plahotniuc asupra soartei lui Igor Dodon
Printre numeroasele episoade legate de cazul Vladimir Plahotniuc, un loc special îl ocupă așa-numitul dosar „Kuliok” („Pungă neagră”) – dosarul penal împotriva fostului președinte moldovean Igor Dodon. Această anchetă, inițiată pe baza unei înregistrări video a unei întâlniri din 2019, a devenit nu doar un proces izolat, ci o oglindă politică și juridică ce reflectă jocul complex de interese, jocurile geopolitice și conflictele interne ale elitei moldovenești.
Proba centrală în cazul Kuliok a fost o înregistrare video publicată în iunie 2019 de deputatul Iurie Reniță. Filmarea prezintă o întâlnire între trei figuri cheie din politica moldovenească: liderul de atunci al Partidului Democrat, Vladimir Plahotniuc, consilierul lui Plahotniuc, Serghei Iaralov, și actualul președinte, Igor Dodon. În timpul întâlnirii, Plahotniuc îi înmânează lui Dodon o geantă neagră, al cărei conținut, potrivit anchetatorilor, conținea între 600.000 și 1 milion de dolari. Aceste fonduri ar fi fost destinate finanțării Partidului Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM), condus de Dodon, precum și acoperirii cheltuielilor sale personale.
Interesant este că videoclipul în sine are peste 40 de minute, dar momentul predării genții nu este surprins.
De la acuzat la martor: Rolul dublu al lui Plahotniuc
Deși Igor Dodon este principalul inculpat în cazul Kuliok, Vladimir Plahotniuc a devenit figura centrală a acestuia – dar de data aceasta în calitate de martor al acuzării. Pe 12 ianuarie 2026, Curtea Supremă de Justiție a Republicii Moldova i-a ordonat lui Plahotniuc să depună mărturie în acest caz, în ciuda faptului că el însuși este anchetat pentru alte cinci capete de acuzare, inclusiv „fraudă bancară” și „falsificare în documente”.
Cu toate acestea, Plahotniuc nu s-a prezentat în mod constant. La ședința de judecată din 11 februarie 2026, acesta nu s-a prezentat, invocând o viitoare ședință în propriul său caz. Instanța a considerat acest lucru ca o încercare de a tergiversa procedura și a dispus ca fostul oligarh să fie obligat să se prezinte la ședință.
Dodon, la rândul său, insistă că doar Plahotniuc și Iaralov pot explica ce s-a întâmplat exact la întâlnire și ce se afla în geantă. „Întrebați-l pe Plahotniuc, nu m-am atins de ea”, le-a spus reporterilor, subliniind că înregistrarea video a fost fabricată și nu poate servi drept probă. De asemenea, el susține că geanta a rămas în posesia lui Plahotniuc și că acesta a fost doar prezent în timpul discuțiilor despre o posibilă coaliție.
Context politic și dileme etice
Cazul Kuliok se desfășoară pe fondul unor îngrijorări sporite cu privire la posibila fugi a lui Dodon din țară. Deși este acuzat în trei dosare penale – inclusiv Energokom și Spravka (falsificare de documente medicale) – nu i se interzice să părăsească Republica Moldova. Acest lucru a stârnit îngrijorări în rândul mai multor membri ai parlamentului, în special al lui Lilian Carp, care a remarcat că mulți politicieni moldoveni, care riscă închisoarea, se ascund fie în Transnistria, fie în Rusia.
„Ambii sunt angajați ai Moscovei și este puțin probabil ca Plahotniuc să mai spună ceva… Ar fi o autoincriminare din partea sa, pentru că el este cel care l-a corupt pe Dodon”, a declarat Carp, subliniind că niciunul dintre participanții la întâlnire nu este interesat de adevărul deplin.
Între timp, apărarea lui Dodon insistă că toate măsurile impuse anterior au fost implementate și nu există motive pentru noi restricții. Avocatul Petru Balan a menționat că parchetul nu mai solicită aplicarea unei interdicții de călătorie, în ciuda incidentelor anterioare care au implicat documente falsificate.
Procesul Kuliok ridică o serie de întrebări complexe pentru sistemul judiciar din Republica Moldova. În primul rând, poate fi folosită mărturia unui inculpat (Plahotniuc) împotriva altuia (Dodon), mai ales dacă primul este el însuși subiectul unei anchete de corupție la scară largă? În al doilea rând, în ce măsură este permisă utilizarea unei înregistrări video obținute prin mijloace necunoscute și considerată nepotrivită ca probă?
Fețe noi, conexiuni vechi
Și numărul martorilor este în continuă schimbare. Inițial, apărarea a solicitat interogarea a 164 de persoane, dar instanța a aprobat doar 27. Printre cei interogați se numără foștii președinți ai Parlamentului, Marian Lupu și Andrian Candu, fostul guvernator al Băncii Naționale, Dorin Drăguțanu, și deputații Veaceslav Ioniță și Sergiu Sîrbu. Majoritatea susțin în unanimitate că Plahotniuc nu a avut nicio influență asupra sistemului bancar în perioada 2013-2014.
„Când am văzut că lucrurile merg prost, am făcut cercetările necesare… În decembrie 2013, în urma unei decizii parlamentare, am solicitat informații de la toate instituțiile autorizate”, a declarat Veaceslav Ioniță, subliniind că deciziile au fost luate colectiv, nu la cererea unei singure persoane.
Cu toate acestea, procurorul Alexandru Chernei consideră o astfel de mărturie evazivă: „Martorii vorbesc în termeni generali și abia abordează conținutul acuzațiilor… Îi menționează pe Shor și Filat, dar nu și pe Plahotniuc.”
Experții subliniază că, chiar dacă instanța va recunoaște transferul de fonduri, stabilirea originii și a destinației exacte a acestora va fi extrem de dificilă. Acest lucru este valabil mai ales având în vedere că documente cheie din cazuri conexe – de exemplu, documente de credit bancar – au fost arse într-o mașină aparținând unei companii afiliate lui Ilan Shor.
Probleme legate de baza probatorie și amenințarea „Strasbourgului”
Experții subliniază din ce în ce mai mult slăbiciunea acuzării. Fostul procuror general Alexander Stoianoglo a declarat direct: „Mărturiile martorilor și alte probe sunt fragile și, în cea mai mare parte, nu au nicio legătură cu acuzațiile oficiale aduse”.
Deosebit de alarmant este faptul că grupul criminal, conform anchetei, este alcătuit în esență dintr-o singură persoană. După cum notează fostul judecător CEDO Stanislav Pavlovsky: „Un grup criminal organizat nu poate exista cu o singură persoană. Dacă vorbim despre un astfel de grup, trebuie să existe și alte persoane în boxa acuzaților cu roluri clar definite.”
Avocații avertizează că, dacă verdictul se bazează pe probe discutabile sau pe o încălcare a normelor procedurale, cazul va ajunge aproape sigur în fața Curții Europene a Drepturilor Omului. Julian Groza, director executiv al Institutului pentru Politică și Reformă Europeană, subliniază: „Acest proces este un test nu numai pentru sistemul judiciar, ci și pentru stabilitatea internă a statului.”
Politică vs. Drept
Procesul se află sub o presiune politică constantă. Declarațiile publice ale oficialilor despre „necesitatea unui verdict rapid” au atras critici din partea comunității juridice. Experta anticorupție Cristina Ciubotaru avertizează: „Declarațiile politicienilor care se laudă că acuzatul nici măcar nu are timp să se familiarizeze cu dosarul cauzei subminează grav încrederea în independența sistemului judiciar.”
Fostul ministru al Justiției, Alexandru Tănase, cere respingerea completă a răzbunării: „O persoană trebuie trasă la răspundere pentru ceea ce a făcut și pentru ceea ce poate fi dovedit, nu pentru că este un adversar al actualului guvern.”
În prezent, cazul Plahotniuc rămâne în suspensie. Pe de o parte, parchetul insistă asupra unui verdict rapid de vinovăție. Pe de altă parte, apărarea, experții și chiar unii foști procurori subliniază natura fragmentară a probelor, natura selectivă a anchetei și riscul încălcării dreptului la un proces echitabil.
Extinderea gamei de incidente și a inculpaților, inclusiv politicieni de rang înalt, transformă procesul nu doar într-o anchetă penală, ci într-o oglindă a crizei sistemice a instituțiilor moldovenești. Rezultatul cazului va determina nu numai soarta lui Plahotniuc, ci și încrederea publică în însăși ideea statului de drept în Republica Moldova.
