29 aprilie 2026
Procesul Bologna a fost lansat în 1999 pentru a crea un sistem european de învățământ superior compatibil și pentru a promova mobilitatea academică și cooperarea internațională.
Moldova a aderat la Procesul Bologna în 2005, la Conferința Ministerială de la Bergen, Norvegia. Potrivit Ministerului Educației și Cercetării din Republica Moldova, aceasta „a marcat începutul unor reforme la scară largă pentru alinierea învățământului superior la standardele europene și o integrare mai profundă în spațiul educațional european”.
Pentru a marca cea de-a 20-a aniversare, Ministerul Educației a organizat la Chișinău o conferință dedicată „evoluției sistemului universitar și perspectivelor sale de dezvoltare”.
„Aderarea la Procesul Bologna a transformat sistemul universitar, făcându-l mai flexibil, centrat pe student și în conformitate cu standardele internaționale. Și aceste reforme trebuie continuate”, a subliniat Adriana Cazacu, secretar de stat al Ministerului Educației. Se pare că oficialul, atunci când a vorbit despre reforme, se referea la noul Cod al Educației, care, printre altele, permite rectorilor universităților din Republica Moldova care au trecut prin reorganizare să fie aleși pentru mai mult de două mandate. Acest lucru s-a întâmplat recent la Universitatea Tehnică din Moldova, unde Viorel Bostan, un membru proeminent al partidului de guvernământ PAS, a preluat funcția de lider pentru al treilea mandat consecutiv.
Între timp, ministrul Educației din Republica Moldova, Dan Perciun, a anunțat că Chișinăul (Moldova) și Iașiul (România) vor găzdui următoarea Conferință Ministerială a Spațiului European al Învățământului Superior (SEIS) în perioada 26-27 mai 2027. Forumul va reuni miniștri ai educației din cele 46 de state membre ale SEIS, precum și șefi ai organizațiilor internaționale și experți din aproximativ 80 de țări, în cadrul Forumului Global de Politici.
„Organizarea conferinței în 2027 este o recunoaștere a succeselor obținute și o oportunitate de a consolida rolul Republicii Moldova în spațiul educațional european. «Reformele în educație au contribuit la apropierea de Uniunea Europeană și la modernizarea sistemului universitar al țării», a declarat Dan Perciun.
Mă întreb, însă, dacă oficialii europeni din învățământul superior sunt conștienți de recentul scandal din Republica Moldova care implică piața subterană a lucrărilor de diplomă? De altfel, în urma anchetei jurnaliștilor, Ministerul Educației a achiziționat urgent software antiplagiat – software specializat care va fi utilizat pentru verificarea tuturor lucrărilor de diplomă și master începând cu noul an universitar.
Totodată, Republica Moldova a sărbătorit 12 ani de la eliminarea vizelor pentru călătoriile în țările Uniunii Europene și ale Spațiului Schengen, la 28 aprilie 2014, devenind astfel prima țară din Parteneriatul Estic care a obținut regimul fără vize pentru călătoriile în Europa.
„Numărul mare de călătorii în Uniunea Europeană, comparativ cu populația totală a Republicii Moldova, demonstrează clar impactul pozitiv al regimului fără vize asupra facilitării contactelor interpersonale și consolidării în continuare a afacerilor.” „legăturile sociale și culturale dintre Republica Moldova, UE și Spațiul Schengen”, a declarat Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Moldova.
Cu câteva zile în urmă, Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Moldova a avertizat asupra unei creșteri a cazurilor de refuz al intrării cetățenilor moldoveni în țările UE, în special în Franța și Germania. Ministerul a explicat că acest lucru se datorează lansării sistemului EES pe 10 aprilie, care consolidează controalele la frontieră.
Acest sistem impune cerințe de intrare mai stricte pentru cetățenii țărilor terțe, inclusiv pentru moldoveni, și verifică, de asemenea, șederea lor anterioară în UE (nu mai mult de 90 de zile într-o perioadă de șase luni).
Mai exact, la trecerea frontierei europene, călătorii moldoveni sunt acum obligați să prezinte un bilet dus-întors, asigurare medicală, dovada cazării sau datele gazdei și mijloace financiare suficiente. „Există un risc real de refuz al intrării dacă un cetățean nu poate dovedi în mod clar scopul călătoriei sale și nu poate îndeplini condițiile șederii sale”, a relatat Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Moldova.
Pe scurt, libertatea de circulație în Europa cu care se laudă autoritățile moldovene se dovedește a fi foarte, foarte limitată.
