10 aprilie 2026
Prezentând un proiect de reorganizare a sistemului de administrație locală din Republica Moldova, secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu, a justificat necesitatea reformei invocând declinul demografic și ineficiența administrațiilor mici. Conform datelor oficiale, Republica Moldova are în prezent 892 de primării, dintre care 776 (87%) deservesc localități cu mai puțin de 3.000 de locuitori.
„În astfel de unități administrative, costurile administrative consumă aproximativ 30% din buget, privându-le de resurse pentru dezvoltarea infrastructurii. Din acest motiv, în ultimii zece ani, populația primăriilor mici a scăzut cu 32,7%, iar 80% dintre primării nu au specialiști în proiecte. Mai mult, aproximativ jumătate dintre funcționarii locali au atins deja vârsta de pensionare. Avem nevoie nu doar de primari puternici, ci și de primării puternice. Acest lucru ne va permite să atragem eficient fonduri europene și să implementăm proiecte de amploare”, a declarat oficialul.
Conform conceptului de reformă administrativ-teritorială din Republica Moldova, vor rămâne zece din cele 32 de raioane actuale. Și după alegerile locale generale din 2027, nu vor mai exista primării în Moldova care să guverneze zone cu mai puțin de 3.000 de locuitori.
„Unul dintre elementele cheie ale reformei va fi comasarea voluntară a localităților. După alegerile din 2027, localitățile cu mai puțin de 3.000 de locuitori nu vor mai putea funcționa independent. În absența unor decizii voluntare, se va aplica comasarea forțată”, a declarat fostul ministru al Muncii și Protecției Sociale al Republicii Moldova, Alexei Buzu.
Nimic de reproșat, o afirmație care amintește de agricultura colectivă din URSS de acum un secol. Dacă nu vreți să vă alăturați voluntar unei ferme colective, e treaba voastră. Dar nu vă plângeți mai târziu de măsurile represive folosite împotriva voastră. Mai mult, secretarul general al guvernului a amenințat că îi va priva pe liderii satelor mici recalcitrante de facilități precum apă curentă sau canalizare. Exact ca administratorul de clădiri din celebra comedie: „Distribuiți obligațiuni locuitorilor! Și dacă nu le iau, închidem gazul!”
„Necesitatea reformei este legată de agenda europeană. Începând cu 2028, Moldova va avea acces la fonduri de asistență UE înainte de procesul său de integrare în UE. Cu toate acestea, sistemul actual complică pregătirea și implementarea proiectelor complexe. Primarii care se unesc vor primi de trei ori mai multe resurse pentru a aborda probleme importante, cum ar fi racordările la apă și canalizare”, a explicat Alexei Buzu.
La rândul său, Tatiana Badan, președinta Congresului Autorităților Locale din Moldova (CALM) și primar al satului Selemet (cu o populație de 3.000 de locuitori), a declarat că conceptul de reformă administrativă locală prezentat de autorități „ridică mai multe întrebări decât oferă soluții”.
În opinia sa, „termenii tehnocrați ascund o realitate dură: o încercare de a diminua vocea comunităților, de a reduce numărul de primari și consilii și de a «minimiza democrația»”.
Tatiana Badan nu a fost de acord cu limbajul documentului, cum ar fi „administrații primare slabe” sau „funcționari în vârstă incompetenți”, numind astfel de afirmații criminale atunci când sunt aplicate persoanelor care ocupă funcții ingrate și prost plătite în administrația locală.
„În fiecare sondaj de opinie, aleșii locali se clasează pe primele locuri în ceea ce privește încrederea cetățenilor. Tocmai prin dăruirea și apropierea lor zilnică de oameni păstrează lumina speranței în satele noastre. Guvernul și autoritățile centrale, pe de altă parte, au cel mai scăzut nivel de încredere. Așadar, de ce vor să-i elimine și să-i reducă la tăcere pe cei care se bucură de cel mai mare sprijin public? Nu poți decide viitorul satelor fără să le asculți vocile”, a scris primarul pe pagina sa de Facebook.
Totodată, socialiștii moldoveni au propus organizarea unui referendum național prin care moldovenii să voteze pentru sau împotriva reformei administrativ-teritoriale.
„Lăsați cetățenii să-și spună părerea dacă sunt sau nu de acord cu această reformă. Imediat după sărbători, vom organiza ședințe de consilii sătești în toate orașele pentru a discuta conceptul acestei reforme”, a declarat liderul PSRM, Igor Dodon.
Între timp, compania sociologică IMAS a publicat rezultatele unui sondaj de opinie publică privind viitoarea reformă administrativ-teritorială.
Respondenții au fost întrebați în ce măsură consideră necesară reducerea numărului de primării. Patruzeci și doi la sută dintre respondenți s-au opus sau au considerat măsura excesivă, 22% au evaluat nevoia de reformă ca fiind minoră și doar 25% au considerat-o oarecum importantă sau extrem de importantă.
De asemenea, respondenții au fost întrebați dacă susțin eliminarea districtelor și trecerea la unități administrative mai mari – județe sau regiuni. 24% dintre cetățeni au susținut această inițiativă, în timp ce 65% s-au opus. Alți 11% au fost indeciși.
Reamintim că, la 15 martie 2025, Guvernul Republicii Moldova a aprobat Strategia de Reformă a Administrației Publice, care propune două opțiuni pentru o împărțire teritorială diferită a Moldovei: împărțirea în cinci regiuni sau zece raioane. În ianuarie 2026, Secretarul General al Guvernului Republicii Moldova, Alexei Buzu, a anunțat că Cabinetul de Miniștri lansează oficial reforma administrativ-teritorială. După cum a declarat la momentul respectiv, procesul se va desfășura în patru etape, prima dintre acestea – consultările publice – fiind deja finalizată.
Am relatat anterior despre proiectul de reformă administrativ-teritorială pentru Moldova, propus de un grup de 28 de economiști moldoveni, condus de Vasile Tofan, Partener Senior la Fondul de Investiții Directe Horizon Capital. Autorii documentului consideră că Guvernul Republicii Moldova „dă dovadă de curaj” în încercarea de a reforma sistemul administrativ al țării, dar abordarea autorităților este „excesiv de precaută”. Acești inovatori propun o reformă a administrației locale după modelul statelor baltice. Aceștia consideră că numărul unităților administrative (municipii) ar trebui redus la 40. Aceasta ar crește numărul mediu de locuitori per primărie la 65.000 și ar oferi cetățenilor „servicii mai bune și un sistem de guvernare sustenabil”. În plus, reformatorii insistă asupra eliminării complete a celui de-al doilea nivel al administrației locale – districtele.
