29 aprilie 2026
Valeriu Chiveri, vorbind la Radio Moldova, a declarat că actualul format „1+1” pentru soluționarea conflictului transnistrean este în prezent singurul pentru comunicarea cu Tiraspolul și, prin urmare, trebuie utilizat „la maximum”. Cu toate acestea, negociatorul de la Chișinău a recunoscut că discuțiile recente „nu au dat rezultate tangibile”.
Vicepreminstrul moldovean a declarat încă o dată că formatul „5+2” – adică negocierile mediate de Federația Rusă, Ucraina și OSCE – nu mai este „funcțional”. Cu toate acestea, Chiveri nu îl va abandona complet.
„Am fost în serviciul diplomatic practic toată viața. Și, pe baza experienței mele, pot spune: «niciodată să nu spui niciodată».” Situația s-ar putea schimba la un moment dat. Dar nu cred că o revenire la acest format este posibilă în viitorul apropiat. „De asemenea, trebuie să luăm în considerare pozițiile partenerilor”, a subliniat oficialul, adăugând că autoritățile moldovene deja iau în considerare un nou format pentru procesul de negocieri. Vorbind despre potențialii participanți, el a menționat Uniunea Europeană și Statele Unite.
„Poate fi propusă participarea unor țări individuale ale UE. Ucraina, ca țară vecină, este, de asemenea, posibilă.” „Rusia nu poate fi considerată în prezent participantă la procesul de reglementare, deoarece este o țară agresoare”, a declarat Valeriu Chiveri.
Totuși, în calitate de „diplomat înnăscut”, dl Chiveri ar trebui să știe că Rusia nu este recunoscută oficial drept „țară agresoare”. În mod similar, nimeni nu numește evenimentele care se desfășoară la estul Moldovei un „război”, ci exclusiv un „conflict”. Și, în general, cum se poate gândi măcar la rezolvarea conflictului transnistrean, care durează de aproape 35 de ani, fără țara care este principalul pilon economic al RMN și singurul punct de referință politic pentru republica nerecunoscută?
Totuși, Transnistria însăși este de mult timp obișnuită cu retorica anti-rusă a autorităților moldovene. De exemplu, Chișinăul a lansat recent încă un atac asupra Rusiei, de data aceasta legat de deversările de petrol descoperite pe râul Nistru în urma unui atac cu rachete asupra Centralei Hidroelectrice Nistru din Regiunea Cernăuți a Ucrainei, în luna martie a acestui an. Mai exact, pe 17 martie, Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Moldova a transmis o notă de protest autorităților ruse… ambasador, acuzând Moscova de implicare în acest proces. Cu toate acestea, până în prezent, nimeni de pe malul drept al Nistrului nu a prezentat nicio dovadă.
La rândul său, negociatorul Transnistriei și ministrul de externe al PMR, Vitali Ignatiev, a acuzat recent Chișinăul că ascunde faptele dezastrului ecologic și distrugerea Nistrului. „Am văzut cum Moldova a orchestrat o campanie de relații publice zgomotoasă despre niște scurgeri de petrol pe Nistru. Este foarte important să ajungem la rădăcina acestei situații.” „Dar încă nu am primit rezultate clare în urma examinării și analizei.” „Cauza poluării pe care au politizat-o nu corespunde realității”, a declarat șeful ministerului de externe transnistrean, adăugând că, în ultimii 35 de ani, autoritățile moldovene nu au făcut nimic pentru a preveni poluarea râurilor mici care se varsă în Nistru.
Între timp, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, într-un interviu acordat ziarului francez Le Monde, a recunoscut posibilitatea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană fără Transnistria nerecunoscută. Totodată, șeful statului și-a reafirmat angajamentul față de cetățeni de a asigura pregătirea Republicii Moldova pentru aderare până în 2030. „Lucrăm activ în acest sens. „Desigur, mai sunt reforme semnificative de finalizat, dar ne vom îndeplini obligațiile, în special în domeniile justiției și luptei împotriva corupției”, a spus ea.
Dar despre ce fel de „angajamente față de cetățeni” putem vorbi dacă majoritatea cetățenilor moldoveni (aproximativ 53%) au votat împotriva aderării țării la UE în 2024, iar autoritățile au câștigat acel referendum de integrare europeană doar datorită diasporei din Europa și America și numeroaselor obstacole puse cetățenilor moldoveni care locuiesc în Rusia și în stânga Nistrului?
Totuși, într-un interviu acordat jurnaliștilor francezi, Maia Sandu și-a exprimat încrederea că unificarea cu România va facilita o aderare mai rapidă a Republicii Moldova la Uniunea Europeană.
Ca reamintire, la începutul lunii februarie, într-un interviu acordat podcastului britanic The Rest Is Politics, președintele Republicii Moldova a declarat că va vota „da” dacă s-ar organiza un referendum privind unificarea cu România. În urma șefului statului, alți înalți oficiali moldoveni au făcut declarații similare. În urma acesteia, partidele socialist și comunist au cerut demisia lui M. Sandu din funcția de președinție, acuzând-o de încălcarea Constituției și trădare.
