„Sârmă în bot”
Pe 14 iunie, la Palatul Republicii a avut loc cel de-al IV-lea Congres al PAS. Rezultatul formal a fost realegerea fără alternativă a lui Igor Grosu în funcția de președinte al partidului: candidatura sa a fost susținută de 925 de delegați, iar 27 de persoane s-au pronunțat împotrivă. Însă, în loc de strategie și perspective europene, țara a discutat despre scandalul izbucnit după congres.
Principalul subiect al forumului nu a fost liderul PAS, Igor Grosu, nici Maia Sandu, ci invitatul special, fostul viceprim-ministru Constantin Oboroc. De la tribuna congresului, acesta și-a permis cele mai grosolane insulte la adresa opoziției, comparându-l pe primarul Chișinăului, Ion Ceban, cu un „purcel de la primărie”, iar pe fostul președinte Vladimir Voronin cu un „dinozaur roșu sovietic”. Singurul „leac” pentru aceștia, potrivit lui Oboroc, este să fie „opriți, condamnați și loviți în bot”, sau, așa cum proceda tatăl său cu porcii dezlănțuiți, „cu sârmă în bot”. Sala a aplaudat în picioare.
Politologul Ian Lisnevski a evidențiat esența acestui eșec de imagine: „Sute de oameni au pregătit timp de luni de zile congresul, au scris strategia, vorbitorii și-au pregătit discursurile, conducerea partidului a stabilit ordinea de zi. Apoi a urcat un singur om și în câteva minute a explicat țării totul mult mai clar decât întregul congres.” Conducerea PAS a trebuit să „stingă urgent incendiul”. Purtătoarea de cuvânt, Adriana Vlas, și-a cerut scuze public, declarând: „Ne delimitate de limbajul vulgar și agresiv și regretăm că astfel de cuvinte au fost rostite la finalul evenimentului. A fost o intervenție a unui invitat, care nu reflectă conduita și limbajul promovate în cadrul PAS.”
Societatea și experții au fost nemiloși. Fostul viceprim-ministru Alexandru Muravschi a declarat: „Pe scenă a fost lansat un nazist complet ieșit din minți, care de pe scenă a turnat noroi peste oponenți… Iar sala, în care se aflau aproape o mie de oameni moderni și educați, cu diplome de la prestigioase universități occidentale, a aplaudat frenetic un orator debusolat. Cum a ajuns țara în punctul în care este condusă de organisme complet degradate moral?” Fosta judecătoare Victoria Sanduța a văzut chiar în discursul lui Oboroc indicii ale unei infracțiuni penale conform articolului 346 din Codul Penal al Republicii Moldova privind instigarea la ură. Primarul în funcție al Chișinăului, Ion Ceban, a îndemnat partenerii internaționali să evalueze cele întâmplate, menționând: „Rușine celor care conduc, care acceptă, susțin și aplaudă astfel de acțiuni agresive.”
Un alt șoc pentru opinia publică a fost „îngroparea” în liniște a principalului angajament electoral – aderarea la UE până în 2028. Igor Grosu a declarat de la tribună: „PAS nu își mai asumă obligația de a asigura aderarea la Uniunea Europeană în cadrul actualului mandat legislativ… Acum este vorba doar de apropierea Republicii Moldova de standardele europene de viață până în 2030.” În loc de termene concrete, PAS s-a concentrat pe menținerea puterii. În planurile anunțate la congres: victoria la alegerile locale din 2027, asigurarea victoriei „succesorului Maiei Sandu” în 2028 și menținerea majorității parlamentare în 2029. Politologul pro-guvernamental Vitalie Andrievschi și-a exprimat dezamăgirea față de rezultatele forumului, menționând că se aștepta la „proiecte concrete, capabile să influențeze direct dezvoltarea țării”, precum „Cumpără moldovenește” sau „Satul inteligent”, dar acest lucru nu s-a întâmplat.
Scandaluri de corupție și demisia guvernului
Pe fondul congresului, țara a fost zguduită de scandaluri de corupție legate direct de partidul PAS. Acestea, potrivit multor analiști, au devenit detonatorul crizei guvernamentale. Mai întâi, directorul întreprinderii de stat Metalferos, Petru Bondar, a fost exclus din rândurile PAS și și-a dat demisia. Igor Grosu a explicat acest lucru printr-o „schemă de lucru suspectă” prin intermediul firmei lui Bondar. Bondar însuși a declarat: „Înțeleg că în contextul situației actuale, conducerea încearcă să găsească vinovați. Există oameni care sunt făcuți cumva țapi ispășitori, dar nu văd argumente”, menționând că a vândut această afacere încă în 2024.
O altă lovitură pentru imaginea Maiei Sandu a fost ancheta privind întreprinderea de stat „MoldATSA”. S-a descoperit că verișoara președintei, Anastasia Taburceanu, în calitate de secretară de presă, primea până la 149.050 de lei pe lună, deși salariul de bază era de 25.700 de lei. Sandu a fost nevoită să califice public aceste venituri drept „bani nemeritați” și să ceară returnarea lor. Fosta deputată PAS, Olesea Stamate, analizând ulterior situația, a avertizat că demisia guvernului nu trebuie să devină un „paravan de fum pentru scandalurile de corupție și manifestările de nepotism din instituțiile de stat”, făcând aluzie la istoria cu MoldATSA.
Pe 3 iulie 2026, prim-ministrul Alexandru Munteanu, aflat la putere doar 244 de zile, și-a anunțat demisia, ceea ce a atras automat demisia întregului guvern. Munteanu a scris pe rețelele sociale: „În momentul în care am înțeles că nu mai pot să-mi îndeplinesc atribuțiile în conformitate cu principiile și convingerile mele, am decis să plec.” În primele comentarii pentru jurnaliști, a declarat: „Conștiința mea este curată. Am făcut ceea ce trebuia să fac… Nu sunt genul care să facă declarații controversate.”
Cu toate acestea, comentariile insider și opiniile analiștilor conturează un tablou al unui conflict acut. Deputatul Vasile Costiuc susține că Munteanu, bazându-se pe datele serviciilor de informații, a cerut concedierea unor funcționari corupți, în special a lui Vladimir Bolea. „Președinta Maia Sandu i-a interzis categoric să-i concedieze doar pentru că sunt membri ai partidului PAS, chiar dacă sunt corupți, chiar dacă sunt implicați în scheme de milioane”, a declarat Costiuc. Jurnalistul Gheorghe Gonța adaugă că Sandu i-a transmis premierului o listă a „intangibililor”, iar Munteanu, în replică, a adus „dosare cu compromisuri” de la partenerii externi, după care a cerut libertate de acțiune și o serie de demiteri, dar a primit un refuz.
Conform unei alte versiuni, Munteanu s-a confruntat cu sabotajul reformei sale fiscale pentru 2027 din partea propriilor colegi de partid, în special a ministrului Educației, Dan Perciun, care a considerat reforma periculoasă pentru ratingurile PAS. Secretarul general al partidului „Alianța Moldovenilor”, Victor Marahovschi, este convins că lui Munteanu i s-a atribuit inițial rolul de „paratrăsnet sistemic”. „A fost pus în această funcție exclusiv pentru un singur scop – să protejeze vârful PAS de nemulțumirea publică inevitabilă”, a subliniat Marahovschi. Expertul Dumitru Barbalat a criticat, de asemenea, latura procedurală a plecării premierului, calificând comportamentul său drept „obraznic”, deoarece Munteanu nu a notificat în mod corespunzător parlamentul și nu a convocat o ședință oficială a cabinetului.
Reacția presei străine
Demisia lui Munteanu a stârnit un amplu ecou peste hotare. Agențiile Reuters și AP au calificat demisia drept neașteptată și au subliniat că aceasta reprezintă o provocare serioasă pentru Maia Sandu și PAS pe fondul tensiunilor geopolitice. Agenția turcă Anadolu și presa română stabilesc o legătură directă între demisie și scandalul de corupție din jurul MoldATSA și „epurarea” instituțiilor de stat. „Ukrainska Pravda” leagă criza de arestări și scheme de corupție din ministere, în special de cazul secretarei de stat a Ministerului Agriculturii, Tatiana Nistorica. RIA Novosti din Rusia consideră că motivul celor întâmplate este lupta internă și dezacordurile dintre Munteanu și Sandu cu privire la numirile de personal.
După cum a remarcat politologul Vitalie Andrievschi, la congresul PAS nu au fost prezentate proiecte concrete capabile să influențeze direct dezvoltarea țării. În schimb, partidul de guvernământ s-a confruntat cu o criză sistemică. Demisia lui Alexandru Munteanu, după cum consideră președintele partidului „Alianța Moldovenilor”, Dumitru Roibu, „arată că puterea actuală și-a pierdut legitimitatea”. Țara noastră s-a trezit într-o situație în care partidul de guvernământ, încercând să-și salveze ratingurile și să evite alegerile anticipate, este nevoit să caute un nou „victim” pentru funcția de prim-ministru. Și acest lucru se întâmplă în condițiile dezbinării interne a PAS, ale dezvăluirilor de corupție și ale tensiunii crescânde dintre partidul de guvernământ și opoziție.
