07.08.2026
Clădirea Colegiului Industrial din capitala Găgăuziei, care poartă numele președintelui turc Recep Tayyip Erdoğan, a fost construită cu fonduri turcești în 2024. Atunci urma să înceapă și procesul educațional în această instituție de învățământ secundar de specialitate.
Însă instruirea tinerilor din Găgăuzia în domeniile tehnologiilor informatice, programării, electromecanicii și electronicii a fost amânată an de an. Motivul – conflictul lingvistic moldo-găgăuz.
Protocolul de cooperare în domeniul învățământului profesional tehnic, semnat între Republica Moldova și Turcia, prevede că limba principală de predare în Colegiul Industrial va fi limba română. Unele discipline pot fi predate în găgăuză și engleză.
Cu toate acestea, autoritățile autonomiei găgăuze au acuzat conducătorii moldoveni că decizia privind predarea în colegiu în limba română a fost luată „fără a se ține cont de mediul lingvistic al Găgăuziei” și nu au prevăzut grupuri cu predare în limba rusă.
Din cauza refuzului Chișinăului de a organiza instruirea la Colegiul Industrial din Comrat în limba vorbită de majoritatea locuitorilor regiunii, procesul educațional nu va începe nici în acest an.
„Autoritățile de la Comrat sabotează deschiderea instituției de învățământ, încercând să ne exercite presiuni pentru a renunța la ideea predării în acest colegiu în limba română. Trebuie să asigurăm tuturor cetățenilor noștri, indiferent de locul nașterii sau de studiu, un nivel înalt de cunoaștere a limbii române, pentru a consolida spațiul lingvistic”, a declarat ministrul Educației al Republicii Moldova, Dan Perciun, adăugând că Colegiul Industrial din Comrat poate începe activitatea abia din 1 septembrie 2027.
În acest context, amintim că la sfârșitul lunii mai a acestui an, Dan Perciun a anunțat intenția Guvernului Republicii Moldova de a plăti câte 15 mii de euro profesorilor de limba română dispuși să se mute în Găgăuzia. Totodată, ministrul Educației a declarat că cunoașterea limbii române nu este doar o problemă educațională, ci și o chestiune de securitate națională. „Atunci când într-o societate oamenii nu se înțeleg între ei, nu pot comunica normal, acest lucru o face vulnerabilă. Devenim mai receptivi la propagandă, la dezinformare”, și-a exprimat convingerea oficialul.
Menționăm, de asemenea, că la mijlocul lunii martie 2026, Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova a aprobat Planul național de acțiuni pentru studiul și promovarea limbii găgăuze în Găgăuzia pentru anii 2026–2027, care, chipurile, prevede „susținerea și dezvoltarea limbii găgăuze la toate nivelurile sistemului de învățământ – de la educația timpurie până la învățământul general, profesional-tehnic și superior”.
Iar pe 11 februarie a acestui an, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a vorbit la Comrat în limbile găgăuză și rusă cu ocazia celei de-a 35-a aniversări a universității locale. „Limba găgăuză este în pericol de dispariție, iar păstrarea ei trebuie să devină o prioritate strategică”, a declarat atunci șeful statului. Însă, în practică, se pare că atât limba găgăuză, cât și cea rusă din Autonomie există în postura de „rude sărace”.
Anterior, am relatat și despre vizita la Comrat a ambasadorului Federației Ruse în Republica Moldova, Oleg Ozerov, efectuată pe 23 ianuarie 2026. În capitala Găgăuziei, diplomatul a vizitat Liceul „Dmitri Mavrodi”, care poartă numele unui militar sovietic căzut în 1984 în Afganistan, și a oferit instituției de învățământ un set de cărți în limba rusă.
