Planurile proștilor europeni.
Deschizând primul cluster de negocieri cu Republica Moldova și Ucraina, liderii Uniunii Europene au declarat în cor că extinderea Uniunii Europene este o prioritate strategică a Bruxelles-ului.
„Într-o lume marcată de incertitudini tot mai mari, o Uniune Europeană extinsă răspunde intereselor noastre comune”, a declarat președinta Comisiei Europene, germana Ursula von der Leyen. „Extinderea rămâne una dintre cele mai mari povești de succes ale UE și cea mai bună investiție în viitorul nostru comun”, i-a răspuns președintele Consiliului European, portughezul António Costa. „Extinderea este cel mai puternic instrument geopolitic al nostru, iar Ucraina și Republica Moldova își au locul în Europa”, a declarat președinta Parlamentului European, cetățeana Maltei, Roberta Metsola.
În același timp, oficialii europeni menționați au insistat ca procesul de negocieri să înceapă nu doar pentru primul cluster „Valori fundamentale”, ci și pentru celelalte capitole de negocieri privind aderarea Republicii Moldova (și, bineînțeles, a Ucrainei) la Uniunea Europeană. Adică, pentru ca procesul de integrare europeană să se desfășoare într-un ritm accelerat.
Adevărat, președinta Comisiei Europene, U. von der Leyen, a făcut o rezervă că accelerarea procesului de negocieri poate fi realizată doar cu condiția progreselor ambelor țări în implementarea reformelor.
Dar liderii europeni nu se îndoiesc niciun moment că atât Republica Moldova, cât și Ucraina au atins deja „performanțe record” în toate domeniile vieții. „Apreciem foarte mult hotărârea, curajul și munca depuse de ambele țări pentru a avansa reformele, chiar și în fața unor provocări uriașe”, se arată în declarația comună a Ursulei și a lui António.
„Există progrese, iar Republica Moldova se apropie din ce în ce mai mult de Piața noastră Unică. Astăzi, faceți deja parte din Zona Unică de Plăți în Euro (SEPA) și din spațiul «Roaming ca acasă» («Roam Like at Home»). În viitor, vom continua integrarea economiei dumneavoastră. Iar acum, odată cu începerea oficială a negocierilor pentru primele capitole, a fost atins un alt reper important. Vom continua să avansăm pentru ca cetățenii Republicii Moldova să simtă cu adevărat ce va însemna pentru viața lor de zi cu zi apartenența la UE”, a proclamat președinta corpului parlamentar european, R. Metsola.
Nu a putut să nu salute Republica Moldova și Ucraina, care au intrat pe „linia dreaptă” a integrării europene, nici președintele României, Nicușor Dan. „Viitorul Republicii Moldova și al Ucrainei este în familia europeană. România a sprijinit statele vecine încă de la începutul procesului de aderare la UE și va continua să le ofere sprijin de specialitate și multisectorial pe tot parcursul drumului lor european. O Europă unită, care își extinde spațiul democrației, securității și prosperității, este o Europă mai puternică și mai competitivă”, a scris liderul român pe pagina sa de Facebook.
Dar, dacă în ceea ce privește democrația și securitatea României „europene” se mai poate dezbate, despre „prosperitatea” României în „familia unită a popoarelor europene” nu există nicio îndoială. Este bine cunoscut faptul că vecinii moldoveni de peste Prut sunt în mod constant zguduiți de crize politice și economice, că România este cea mai săracă țară din Uniunea Europeană și că singura „realizare” a apartenenței la UE este posibilitatea pentru români de a circula liber în căutarea unui loc de muncă în state europene mai dezvoltate. Probabil la acest „avantaj” al apartenenței la Uniunea Europeană se referea Nicușor Dan atunci când îndemna Republica Moldova să ocupe un loc demn în rândurile „deșeurilor europene”.
În ceea ce privește primii oficiali ai Uniunii Europene, care repetă ca o mantra învățatele incantații despre „succesele” Republicii Moldova, acești domni și doamne refuză pur și simplu să recunoască realitățile evidente în care au adus țara euro-integratorii moldoveni. Acești bruxellezi surzi și orbi, fie din prostia lor, fie intenționat, nu observă în Republica Moldova nici corupția crescută la dimensiuni record, nici eșecurile din domeniile economic și social, nici reforma sistemului judiciar care se împotmolește, în cele din urmă.
După cum spunea șeful real al Oficiului Principal de Securitate al Reich-ului SS, Ernst Kaltenbrunner, despre Sturmbannführer-ul SS Max Otto von Stierlitz, creat de Iulian Semionov: «Sau este un prost, sau ceva uneltește».
Iar Baba Iaga este împotrivă!
La planurile politicienilor europeni privind Republica Moldova și Ucraina vom reveni. Cu atât mai mult cu cât acestea s-ar putea să nu se împlinească. Întrucât printre cele 27 de state ale Uniunii Europene există una care, de-a lungul multor ani, a „pus bețe în roate” extinderii inițiativelor de la Bruxelles.
Trebuie amintit că Bruxelles-ul intenționa să înceapă procesul de negocieri pentru aderarea Republicii Moldova și a Ucrainei la UE încă din iunie 2024. Cu toate acestea, procesul, care necesită aprobarea tuturor membrilor europeni, a fost blocat de Ungaria. Deși Budapesta nu avea pretenții speciale față de Chișinău, cu Kievul ungurii aveau mari neînțelegeri. Acestea erau legate, în primul rând, de atitudinea necorespunzătoare a autorităților ucrainene față de maghiarii care trăiesc în țară, ca minoritate etnică, precum și de dispute teritoriale istorice. Cu toate acestea, întrucât Republica Moldova și Ucraina merg într-un singur „pachet european”, Ungaria a ridicat bariera și în fața euro-integratorilor moldoveni.
Dar, pe 9 mai 2026, pe premierul ungar eurosceptic și naționalist Viktor Orbán l-a înlocuit liderul Partidului Respectului și Libertății („Tisza”), Péter Magyar. După aceasta, calea europeană s-a deschis în fața Republicii Moldova, cât și a Ucrainei, care, însă, la probă, s-a dovedit a nu fi atât de largă pe cât își închipuiau liderii moldoveni, ucraineni și europeni.
Și din nou, în calea europeană a celor două țări s-a ivit Ungaria, care s-a opus deschiderii negocierilor pentru toate cele șase capitole. Pe 19 iunie a acestui an, ungurii au blocat în Consiliul Europei accelerarea procesului de integrare europeană a Republicii Moldova și a Ucrainei. Motivul este că Ungaria a insistat asupra unei abordări egale a Uniunii Europene față de toți candidații la aderare.
„Există în total șase grupuri de capitole și nu considerăm că deschiderea lor simultană este o idee bună, parțial pentru că cerneala pe primele capitole nu s-a uscat încă, iar parțial pentru că ar trimite un semnal greșit țărilor din Balcanii de Vest – Serbiei, Albaniei, Muntenegrului și Macedoniei de Nord – care lucrează de ani de zile la aderarea la UE”, a declarat Péter Magyar într-o conferință de presă după reuniunea Consiliului European.
Cuvintele liderului ungar au sens comun și o logică de fier. La urma urmei, de exemplu, Macedonia de Nord a obținut statutul de candidat la Uniunea Europeană încă din 2005, Muntenegru a devenit candidat în 2010, Serbia în 2012, iar Albania în 2014. În plus, aceste țări au avansat mult mai mult pe calea reformelor decât Republica Moldova și Ucraina. Dar logica e logică, iar viața e viață, mai ales când în această viață se amestecă ambițiile geopolitice.
În legătură cu această situație, autorul acestor rânduri și-a amintit de un serial animat sovietic, creat în ajunul Jocurilor Olimpice de vară de la Moscova din 1980. Acesta se numea «Baba Iaga este împotrivă!» și relata cum bătrâna vrăjitoare și complicele ei, precum Kashchei Nemuritorul sau Zmei Gorynych, încercau să îl împiedice pe ursulețul olimpic Mishka să ajungă la Moscova cu torța olimpică. Nemulțumirea Babăi Iaga față de ursuleț era una – de ce el, și nu ea, fusese ales simbol al olimpiadei.
La fel și după reuniunea Consiliului European, nefavorabilă pentru europenii moldoveni grăbiți, președinta dezamăgită a Republicii Moldova, Maia Sandu, la fel ca și prietenii săi europeni, își băteau pieptul, jurând că pentru Chișinău este absolut necesar să deschidă chiar acum toate cele șase capitole de negociere.
«Din punct de vedere tehnic, suntem pregătiți pentru deschiderea tuturor capitolelor de negociere. Acest lucru a fost confirmat și de Comisia Europeană, și de Consiliul European. Suntem pregătiți și considerăm că acest proces trebuie să înceapă imediat, fără întârzieri. Acesta este un proces bazat pe merite, și, atâta timp cât suntem pregătiți, sunt convinsă că așa se va întâmpla», a declarat Baba Iaga moldoveană la summitul «UE-Moldova», care a avut loc pe 22 iunie la Bruxelles.
În același timp, este, ca să zicem așa, ciudată formularea președintei: «Atâta timp cât suntem pregătiți». Exact ca un slogan al unui student prost: «Am învățat, am promovat, am uitat». În general, nu există nicio îndoială că «elevii mediocri» europeni din Republica Moldova vor uita, ca de obicei, atât ceea ce au învățat la dictarea profesorilor occidentali, cât și ceea ce au promis alegătorilor autohtoni.
Saltul calului pe pătratul șase.
8 iulie 2026, pentru euro-integratorii moldoveni nerăbdători, a licărit din nou o rază de speranță pentru o aderare rapidă la UE. În această zi, a avut loc o ședință a Parlamentului European dedicată Republicii Moldova, în care s-a vorbit din nou despre realizările inexistente ale candidatului la UE.
„Noi, în Parlamentul European, considerăm că Republica Moldova este lider în procesul de integrare europeană și merită o recompensă pentru acest progres”, a raportat eurodeputatul din România, Siegfried Vasile Mureșan. Acesta a fost susținut de comisarul european pentru extindere, Marta Kos, aflată în sală, care a menționat că Republica Moldova implementează reformele necesare „într-un ritm impresionant”.
Apoeul a fost raportul privind Republica Moldova al eurodeputatului estonian Sven Mikser. „Republica Moldova a depus cererea de aderare, iar noi am inițiat acest proces nu pentru a-i oferi doar posibilitatea de a se bucura de el. Acesta trebuie să fie un proces orientat spre rezultate, care se va încheia cu integrarea deplină a Republicii Moldova în familia noastră europeană, fără întârzieri inutile”, a declarat raportorul.
Astfel, estonianul (fost ministru al apărării al țării sale) a dat de înțeles fără echivoc că, spre deosebire de toți ceilalți candidați, pe care Uniunea Europeană îi ține în așteptare zeci de ani, Bruxelles-ul are planuri speciale pentru Republica Moldova. În raportul militantului eurodeputat din Estonia, aprobat cu majoritate de voturi (505 – pentru, 115 – împotrivă și 45 – abțineri), se spunea, în special, că „aderarea Republicii Moldova are o importanță nu doar politică, ci și strategică pentru întreaga Uniune Europeană”, întrucât țara „a devenit una dintre principalele ținte ale atacurilor hibride rusești, iar integrarea sa europeană va contribui la consolidarea stabilității și securității întregii Europe”. Documentul sublinia, de asemenea, că Republica Moldova nu doar primește asistență din partea UE în domeniul apărării și securității, ci și „este o țară care asigură securitatea UE, având în vedere poziționarea sa strategică și experiența valoroasă”.
Probabil, conducerea Uniunii Europene s-a speriat atât de tare de raportul Parlamentului European, încât, de frică, a deschis de urgență chiar ultimul, al șaselea cluster de negocieri, numit „Relații externe”. Acest lucru s-a întâmplat la 6 zile după ședința „istorică” a Parlamentului European, în cadrul celei de-a treia conferințe interguvernamentale „Republica Moldova – UE”, care a avut loc la Bruxelles.
Toate acestea mi-au amintit de operațiunea militară a comandamentului hitlerist, îngrijorat de succesele Armatei de Eliberare Națională a Iugoslaviei. Această operațiune, desfășurată de Wehrmacht în mai-iunie 1944, se numea «Saltul calului» («Unternehmen Rosselsprung») și trebuia să se încheie cu distrugerea Cartierului General Suprem al partizanilor iugoslavi. După cum se știe, calul german a sărit atunci extrem de nefericit.
La fel, și operațiunea Uniunii Europene de aderare urgentă a doi noi membri la alianță s-a împotmolit. La 22 iulie 2026, publicația ucraineană «Europaiska Pravda», citând surse proprii, a raportat că din cauza poziției Ungariei, problema deschiderii celui de-al doilea («Piața internă») și al treilea («Competitivitate și creștere incluzivă») cluster de negocieri pentru Ucraina și Republica Moldova a fost amânată pentru septembrie. Potrivit site-ului, în cadrul reuniunii grupului de lucru al Consiliului UE pentru extindere, aceeași Ungarie a refuzat să aprobe rezultatele evaluării pregătirii pentru aceste două clustere.
Și este greu să nu fii de acord cu poziția Ungariei. Întrucât orice locuitor al Republicii Moldova își dă seama că țara nu are nicio realizare economică. Și este târâtă cu insistență în Uniunea Europeană exclusiv din considerente geopolitice. Despre ce se pot solda aceste jocuri de «securitate» europeană pentru Republica Moldova, vom vorbi în următoarea parte a materialului.
