miercuri, august 19, 2026
AcasăAnalyticsPresiunea fiscală: ce va însemna pentru Republica Moldova reforma fiscală și cui...

Presiunea fiscală: ce va însemna pentru Republica Moldova reforma fiscală și cui îi este favorabilă

În timp ce guvernul nou-vechi încearcă să astupe găurile din buget, cetățenii și mediul de afaceri se pregătesc pentru un nou val de scumpiri. Reforma fiscală amplă propusă de autorități pentru 2027, menită să simplifice sistemul și să aducă la buget 6 miliarde de lei, a stârnit nu doar nemulțumire publică, ci o adevărată furtună politică. Experții, opoziția și chiar membri ai cabinetului de miniștri avertizează: această reformă ar putea termina de distrus economia deja fragilă a țării. Proiectul de politică fiscală, elaborat încă de guvernul premierului Alexandru Munteanu, propunea modificări radicale: uniformizarea cotei TVA la 20% pentru majoritatea bunurilor și serviciilor, inclusiv medicamente, produse agricole, resurse energetice și imobile. În locul sistemului de facilități, autoritățile au decis să introducă un impozit unic, argumentând prin combaterea economiei subterane și armonizarea legislației cu standardele europene. Cu toate acestea, după cum a arătat practica, „simplificarea” s-a transformat într-o terapie de șoc pentru populație.

Miniștri împotriva miniștrilor: PAS se critică pe sine

Punctul culminant al rezonanței publice a fost critica fără precedent a proiectului din interiorul propriului cabinet. Ministrul Sănătății, Emil Ceban (membru al partidului de guvernământ PAS), s-a opus public deciziei colegului său de la Ministerul Finanțelor, declarând că creșterea TVA-ului la medicamente de la 8% la 20% va distruge întregul sistem de sănătate. În cadrul emisiunii Radio Moldova, acesta a fost categoric: «Această reformă va distruge sistemul de sănătate. În principal, aceasta va duce la creșterea prețurilor pe întreg lanțul, inclusiv la creșterea prețurilor la medicamente și materiale consumabile, spitalele nu vor putea face față și ne vom confrunta cu riscuri foarte mari».

Departamentul lui Ceban a pregătit un aviz negativ de «șapte pagini», însă acest lucru nu i-a oprit pe lobbyiștii reformei.

Această fisură internă nu a trecut neobservată. Directorul IMAS, Doru Petruți, a constatat că partidul de guvernământ a ajuns la punctul de autodistrugere: «Aceasta este deja o trecere la un nou nivel. Până acum, PAS susținea că stilul lor de guvernare este criticat doar de «opoziție», de «troli»… Dar iată surpriza: realitatea a ajuns deja și la membrii guvernului. PAS a ajuns în punctul în care se contrazice singură, se critică singură și în direct își face bucăți propriile «reforme»».

Analiștii au mai remarcat că ministrul finanțelor, Andrian Gavrilița, a recunoscut de facto eșecul comunicării, declarând: «S-a creat impresia că se dorește strângerea mai multor bani». În același timp, el a respins legătura dintre creșterea TVA-ului și creșterea prețurilor pentru consumatorul final, ceea ce a stârnit doar o reacție ironică din partea economiștilor.

„Nu poți mulge o vacă moartă”

În timp ce guvernul încerca să justifice reforma, partidele de opoziție și asociațiile de afaceri au ieșit în stradă și au blocat drumurile.

Reacția agricultorilor a fost deosebit de acută. La sfârșitul lunii iunie, fermierii au blocat punctele vamale Leușeni și Sculeni, protestând împotriva creșterii TVA-ului la produsele agricole. Unul dintre participanții la acțiune a declarat emoționat: «Noi suntem oameni înțelegători, am răbdat mult timp, dar cuțitul a ajuns până la os. Îi blocăm inclusiv pentru ca ei [autoritățile] să își deschidă ochii și să se gândească la fiecare cetățean de rând… Luptăm pentru ca pâinea să nu se scumpească».

Comunitatea de afaceri nu a rămas nici ea indiferentă. Președintele asociației «Forța Fermierilor», Alexandru Slusari, a caracterizat proiectul drept o «lovitură» pentru întreprinderile mici. Iar un reprezentant al sectorului retail, într-un interviu pentru publicația Newsmaker, a rezumat starea de spirit generală: «Este o decizie greșită, pentru că nu poți mulge o vacă moartă».

Contextul discuțiilor despre reformă a fost criza energetică. Președintele consiliului de administrație al «Moldovagaz», Vadim Ceban, a avertizat cu privire la creșterea iminentă a tarifelor la gaze din cauza saltului prețurilor spot la 45 de euro pe megawatt (aproape 500 de euro pentru o mie de metri cubi). În paralel, ANRE înregistrează scumpiri sistematice ale combustibilului. Astfel, prețul ridicat al motorinei lovește deja buzunarul fermierilor în plin sezon de recoltare.

Fără locuință

În cadrul reformei fiscale propuse, o discuție deosebit de aprinsă a stârnit introducerea cotei standard de TVA de 20% pentru locuințele noi. Anterior, acest sector beneficia de anumite facilități, însă acum Ministerul Finanțelor intenționează să uniformizeze impozitarea, ceea ce, potrivit autorităților, ar trebui să consolideze finanțele publice. Președintele Comisiei parlamentare pentru economie, Radu Marian, s-a grăbit să justifice această decizie, numind-o «o practică normală în întreaga lume industrializată». Acesta a încercat să atenueze impactul, declarând că influența asupra prețului final al apartamentelor nu va fi directă, deoarece o parte din costurile materialelor de construcție includ deja taxe, și a promis că «toate fondurile suplimentare pe care statul le va colecta se vor întoarce la cetățeni» sub formă de programe compensatorii. Cu toate acestea, experții și participanții de pe piață au primit aceste asigurări cu extrem de mult scepticism.

Criticii noii măsuri subliniază că majorarea TVA-ului la locuințe va deveni o povară insuportabilă pentru populație în condițiile scăderii puterii de cumpărare și va duce la o creștere explozivă a prețurilor pe piața imobiliară. Expertul Victor Ciornomorcenko a avertizat că scumpirea apartamentelor noi va trage inevitabil după ea și piața secundară, estimând o creștere generală a prețurilor de aproximativ 10%. Sindicatale s-au pronunțat, de asemenea, ferm împotriva acestei măsuri, declarând că aceasta va limita accesul tinerelor familii la o locuință proprie.

Această inițiativă a devenit un alt punct pe lunga listă de nemulțumiri ale societății față de guvern, care, în opinia opoziției și a mediului de afaceri, în loc să lupte cu propriile cheltuieli excesive, preferă să astupe găurile bugetare din buzunarele cetățenilor.

Liderul „Alianței Moldovenilor”, Dumitru Roibu, a criticat în repetate rânduri noile modificări, acuzând autoritățile că au creat „un instrument de genocid al moldovenilor”, iar colegul său, Radj Kerbune, a prezis transformarea cetățenilor săraci în „extrem de săraci”.

În pragul recesiunii?

Economistul Vladimir Golovatiuc, comentând situația, constată că țara „se afundă tot mai adânc în groapa datoriilor”. Potrivit datelor sale, în ultimii cinci ani, datoria publică a Republicii Moldova s-a mai mult decât dublat, ajungând la 142,6 miliarde de lei (36,8% din PIB). În același timp, economia nu generează resurse suficiente, iar deficitul bugetar pe 5 luni a crescut la 7,6 miliarde de lei. După cum subliniază economistul, deficitul de cont curent al balanței de plăți în primul trimestru a fost de 944 de milioane de dolari, ceea ce depășește de peste două ori media anilor precedenți.

Încercările Ministerului Finanțelor de a crește veniturile prin majorarea impozitelor se lovesc de scăderea catastrofală a puterii de cumpărare a populației și de fuga afacerilor. Profesoara de drept Elena Mărjinanu („Alianța Moldovenilor”) a subliniat că „doar reacția masivă a cetățenilor poate opri măsurile care duc la sărăcirea lor”. Cu toate acestea, în timp ce puterea și opoziția se ceartă pe cifre, economia Republicii Moldova continuă să își piardă stabilitatea, iar întrebarea principală – dacă „vaca moartă” va rezista noilor aparate de muls fiscale – rămâne deschisă.

Articolul precedent
Articolul următor
Articole populare

Articole populare