Revoltă împotriva reformei

02.09.2026

Reprezentantul Cancelariei de Stat, Simion Pădurian, care a venit la întâlnirea cu locuitorii satului Coșernița, i-a avertizat pe cei prezenți că au două opțiuni. Fie să se unească voluntar cu satul Boșcana până la sfârșitul zilei de 31 august și să primească „stimulente financiare”, fie să treacă prin procedura de unificare normativă cu aceeași localitate, dar fără sprijinul statului.

Cu toate acestea, oamenii și-au exprimat disponibilitatea de a renunța la ajutorul material al conducerii țării, doar pentru a nu se uni cu vecinii. Cu atât mai mult cu cât au făcut acest lucru de două ori, dar nu au obținut niciun rezultat tangibil. În plus, locuitorii satului Coșernița s-au plâns că, după unirea cu satul Boșcana, în localitatea lor au fost demolate grădinița și baia, iar acum se mai plănuiește să fie adus la ei și gunoiul de la vecini.

Primarul satului Coșernița, Fiodor Țipa, este pe deplin solidar cu sătenii. „Suntem împinși ca oile în staul. Nu este corect, avem dreptul să ne exprimăm opinia”, spune edilul, care, ca mulți alții, rămâne susținător al unirii doar cu orașul Vadul lui Vodă, care face parte din municipiul Chișinău. Locuitorii satului Coșernița sunt convinși că unirea cu orașul le va oferi mai multe oportunități – în special în domeniul transporturilor, educației și dezvoltării infrastructurii. „Nu cerem nimic, vrem doar stabilitate”, au declarat aceștia în cadrul adunării.

La rândul său, șefa Oficiului Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat, Elena Buga, le-a spus cetățenilor din Coșernița că unirea cu Vadul lui Vodă nu este posibilă: „Coșernița este o localitate de nivelul întâi, iar Vadul lui Vodă – de nivelul doi. Nu se poate obliga normativ orașul să absoarbă satul. Ar putea să se unească doar voluntar, dar orașul a refuzat”.

Într-adevăr, primarul orașului Vadul lui Vodă, Iurie Onofriceac, a informat că consilierii locali au decis să nu se unească cu nicio localitate vecină. Potrivit acestuia, un sondaj recent a arătat că această poziție este susținută de peste 80% dintre cetățenii orașului.

Totuși, locuitorii satului Coșernița au votat până la sfârșitul întâlnirii pentru unirea cu orașul Vadul lui Vodă. Iar dacă vor fi uniți forțat cu satul Boșcana, aceștia și-au exprimat disponibilitatea de a protesta în fața Parlamentului Republicii Moldova: „Dacă vom fi uniți normativ cu vecinii, vom ieși cu furcile”.

Reamintim că, pe 15 martie 2025, Guvernul Republicii Moldova a aprobat Strategia de reformă a administrației publice. În ianuarie 2026, secretarul general al Guvernului Republicii Moldova, Alexei Buzu, a anunțat că Executivul lansează oficial reforma administrativ-teritorială. Dacă în prezent Republica Moldova este formată din 35 de unități teritoriale, inclusiv 32 de raioane, după reformă va fi introdus un prag minim de 3 mii de locuitori pentru o administrație rurală, iar numărul raioanelor va fi redus la zece. Iar pe 9 aprilie a acestui an, prezentând reforma administrativ-teritorială a Republicii Moldova, Alexei Buzu a declarat textual: „Unul dintre elementele principale ale reformei va fi unificarea voluntară a localităților. În cazul absenței unor soluții voluntare după alegerile locale din 2027, se va aplica consolidarea forțată”.

După aceste cuvinte, președinta Congresului Autorităților Locale din Moldova (CALM), primarul satului Selemet, Tatiana Badan, a exprimat opinia că conceptul de reformă administrativă locală prezentat de autorități „ridică mai multe întrebări decât oferă soluții”. Potrivit acesteia, „sub termenii tehnocratici se ascunde o realitate dură: încercarea de a reduce vocea comunităților, de a diminua numărul primarilor și consiliilor și de a reduce la minimum democrația”. Iar la sfârșitul lunii iulie, CALM s-a adresat cu o scrisoare autorităților țării, cerând intervenția urgentă în desfășurarea reformei administrativ-teritoriale a administrației publice locale. În apelul adresat președintelui Republicii Moldova, președintelui și deputaților Parlamentului Republicii Moldova, prim-ministrului, procurorului general și directorului Serviciului de Informații și Securitate (SIS), reprezentanții CALM au vorbit despre presiunea asupra administrațiilor locale și despre faptul că termenul stabilit de 31 august, după care autoritățile locale nu vor mai putea folosi mecanismele actuale de unificare voluntară, va fi ilegal.

De asemenea, trebuie menționat că, potrivit autorităților Republicii Moldova, în prezent, aproximativ 60% dintre cele 890 de administrații rurale ale țării au luat decizia de unificare voluntară.