09.09.2026
Pretențiile apărătorilor drepturilor omului din Republica Moldova față de propriul parlament sunt legate, în primul rând, de examinarea accelerată a proiectelor de lege, ceea ce duce la încălcarea normelor de transparență în procesul decizional.
Ca exemplu, în „Promo-LEX” au luat o singură zi – 4 septembrie. Conform raportului prezentat de organizație, din cele 11 chestiuni incluse atunci pe ordinea de zi a ședinței, deputații au examinat opt proiecte de lege: șapte – în primă lectură și unul – în a doua lectură.
Trei dintre acestea vizau armonizarea legislației Republicii Moldova cu cea europeană. O asemenea agitație s-a produs din cauza faptului că autoritățile de la Chișinău doresc să deschidă cât mai repede toate capitolele procesului de negocieri cu UE privind aderarea la această uniune. În același timp, nimeni din majoritatea parlamentară PAS nu s-a gândit măcar dacă aceste legi „europene” corespund realităților moldovenești. Cu celelalte acte legislative s-a produs aceeași iureș.
„În același timp, procedurile au fost încălcate la examinarea a cinci dintre cele opt proiecte de lege, adică în 62,5% din cazuri. La examinarea acestor proiecte de lege, nu a fost respectat termenul de cel puțin 10 zile lucrătoare pentru prezentarea recomandărilor părților interesate. Într-un caz, avizul Direcției Juridice Generale nici măcar nu a fost publicat înainte de ședință”, se arată în raportul „Promo-LEX”.
În plus, apărătorii drepturilor omului au constatat că trei proiecte de lege au fost transmise spre examinare în primă lectură la doar două zile după înregistrarea lor în parlament. Este de înțeles că reprezentanții fracțiunilor de opoziție au criticat, de asemenea, ritmul accelerat, invocând timpul insuficient pentru analiză și depunerea de amendamente.
Acest lucru se referă, în special, la proiectul de modificare a Legii bugetului de stat, adoptat în primă lectură pe 4 septembrie de deputații partidului de guvernământ PAS, care prevede că deficitul bugetar al Republicii Moldova în acest an va atinge 23 de miliarde de lei, sau un critic 6% din PIB. „Cei 101 deputați care trebuie să ridice mâna și să dezbată aceste amendamente au avut la dispoziție o singură noapte pentru a le studia. Și asta fără a lua în considerare alte proiecte importante pentru prima și a doua lectură – de exemplu, modificările la legea Curții Constituționale și legea investițiilor. Din păcate, continuă această practică dăunătoare, când proiecte foarte importante, precum rectificarea bugetului, sunt adoptate într-o singură noapte”, a subliniat atunci președintele Partidului Dezvoltării și Consolidării Moldovei, Ion Chicu, adăugând că „începând de anul viitor, țara se va confrunta cu o reducere drastică a cheltuielilor, iar apoi va urma o terapie de șoc”.
Între timp, președintele Parlamentului Republicii Moldova, Igor Grosu, și noul director al Biroului Elvețian pentru Cooperare (SDC) al Ambasadei Elveției în Republica Moldova, Richard Coli, au discutat despre progresul implementării proiectului „Consolidarea democrației parlamentare în Republica Moldova” (PADEM).
Potrivit serviciului de presă al parlamentului, proiectul a fost lansat anul trecut, dar a dat deja rezultate: „Acestea sunt instruirea deputaților și a funcționarilor publici, sprijinul pentru evaluarea preliminară și ulterioară a legilor, elaborarea unei noi structuri de organizare și funcționare a parlamentului, modernizarea infrastructurii IT și a transmisiunilor în direct”.
La rândul său, șeful legislativului moldovean și, totodată, al grupării PAS care a preluat puterea în țară, I. Grosu, a mulțumit Elveției pentru 25 de ani de cooperare strânsă, numind-o „unul dintre cei mai consecvenți parteneri de dezvoltare ai Republicii Moldova”.
Este interesant cum reușesc străinii să se lase atât de ușor induc în eroare de autoritățile Republicii Moldova! Să luăm, de exemplu, această inițiativă elvețiană de „consolidare a democrației parlamentare”. În realitate, despre această „democrație” s-ar putea compune cântece întregi.
Iată, de exemplu, o poveste. Pe 27 mai a acestui an, primarul general al capitalei Republicii Moldova, Ion Ceban, a încercat să se urce la tribuna Parlamentului Republicii Moldova și să propună organizarea unui referendum privind transferul instituțiilor de învățământ în subordinea Ministerului Educației, dar a fost scos din sală. „Ați văzut cum poate intra un cetățean în parlament. M-au atacat când nici măcar nu intenționam să urc la tribună. Eram pregătit să răspund atacurilor și să stau de vorbă cu ei, să le spun despre arbitrariul pe care îl fac în așa-numitele reforme în administrația locală, în educație, dar le este frică de oameni și de adevăr”, a comentat incidentul edilul capitalei.
Iată o altă compoziție despre „democrația parlamentară”. Pe 21 mai 2026, pe ordinea de zi a ședinței plenare figura intervenția deputatului partidului „Democrația Acasă”, Alexandr Versinin. Cu toate acestea, președintele Parlamentului, I. Grosu, nu i-a permis alesului poporului să urce la tribună. „În ședința din 7 mai, v-ați permis observații ofensatoare la adresa PAS. Până acum nu v-ați cerut scuze public, prin urmare, în conformitate cu regulamentul, sunteți lipsit de dreptul de a lua cuvântul timp de trei ședințe”, a explicat liderul partidului de guvernământ decizia sa. După aceasta, în locul lui Alexandr Versinin, la tribună a urcat șeful fracțiunii „Democrația Acasă”, Vasile Costiuc. „Puteți să ne lipsiți de dreptul de a lua cuvântul până la sfârșitul mandatului, asta nu vă va ajuta”, a declarat el de la tribuna parlamentului, după care președintele i-a oprit și lui microfonul. Ca răspuns, parlamentarii de opoziție din acest partid și din alte partide au blocat mai întâi tribuna, apoi au ieșit cu totul din sală.
Pe 7 mai, în timpul dezbaterilor privind Codul de organizare a activității parlamentului, A. Versinin a declarat că partidul de guvernământ vrea să transforme deputații în „idioți utili” care să ridice mâna la comandă. Deputatului nu i s-a permis să termine, deoarece președintele i-a oprit microfonul. Proiectul noului regulament pentru deputați, propus în aprilie a acestui an de PAS, prevede modificări privind conduita slujitorilor poporului. Una dintre principalele inovații este crearea unei Comisii de Etică, care va examina cazurile în care parlamentarii „umilesc demnitatea altora” și va aplica sancțiuni în funcție de gravitatea abaterilor. Noul cod prevede și măsuri mai stricte pentru menținerea ordinii în timpul ședințelor. Președintele Parlamentului poate întrerupe transmisia în direct sau poate suspenda ședința dacă un deputat folosește afirmații „calomnioase, rasiste sau xenofobe” sau întrerupe dezbaterile.
Desigur, aceste modificări autoritare ale Codului de organizare și funcționare a Parlamentului Republicii Moldova nu au putut să nu provoace o reacție de protest din partea opoziției parlamentare. În cele din urmă, președinții fracțiunilor socialiștilor, comuniștilor, „Partidului Nostru”, partidului „Democrația Acasă” și blocului „Alternativa” au trimis o scrisoare comună Secretarului General al Consiliului Europei, Alain Berset, președintei Comisiei de la Veneția, Marta Cartabia, și șefei Delegației UE în Republica Moldova, Iwona Piorko. Și, credeți că a răspuns cineva opozanților?
