15.09.2026
În ajunul ședinței Comisiei Nistrene, ministrul mediului al Republicii Moldova, Gheorghe Hajder, a anunțat că afluxul de apă în bazinul superior al Nistrului rămâne la un nivel „alarmant de scăzut” comparativ cu indicatorii obișnuiți pentru această perioadă a anului. Potrivit oficialului, în primele două săptămâni ale lunii septembrie, nivelul apei în rezervorul Novodnestrovsk, aflat pe teritoriul Ucrainei, a scăzut cu 45 cm.
„Deși în ultimele zile pe teritoriul Republicii Moldova au căzut precipitații, în partea superioară a bazinului Nistrului din Ucraina ploile au fost insuficiente pentru a îmbunătăți situația nivelului apei în rezervor”, s-a plâns ministrul.
Ca urmare, în primele săptămâni de toamnă, afluxul mediu zilnic în rezervorul Novodnestrovsk a constituit doar 22 de metri cubi pe secundă, în timp ce deversarea apei, conform deciziei adoptate pe 28 august, a fost menținută la nivelul de 60 de metri cubi. Drept consecință – rezervele de apă din rezervorul Novodnestrovsk continuă să se reducă rapid.
Tocmai problema reducerii de trei ori a deversării apei, asupra căreia a insistat partea ucraineană, a fost discutată la ultima ședință a Comisiei Nistrene. „Varianta propusă de Ucraina ar însemna o reducere prea bruscă a volumului de apă în aval. Deoarece nu s-a reușit ajungerea la un acord, partea moldovenească a propus amânarea ședinței și reluarea discuțiilor în zilele următoare”, a scris Gheorghe Hajder pe Facebook.
În acest context, trebuie reamintit că, la începutul lunii august a acestui an, conducerea Republicii Moldovenești Nistrene (RMN) a acuzat autoritățile moldovenești și ucrainene de „crearea intenționată a unei crize a apei și ignorarea intereselor Transnistriei”. Potrivit comunicatului Cabinetului de Miniștri transnistrean, Kievul și Chișinăul au convenit să reducă deversarea apei din rezervorul Novodnestrovsk de la 100 la 85 de metri cubi pe secundă. (Comparați cu indicatorii actuali – 60 și cei planificați de 22 m³/s). Pe malul stâng al Nistrului, această decizie a fost interpretată ca o nouă confruntare politică și o provocare a unei noi crize umanitare în regiune. „Gestionarea resurselor de apă ale Nistrului este reglementată exclusiv de acordurile dintre Republica Moldova și Ucraina, iar participarea reprezentanților Tiraspolului la aceste mecanisme nu este prevăzută”, se menționa în comunicat.
Între timp, ecologul moldovean și membru al Comisiei Nistrene, Ilia Trombițki, a numit situația hidrologică de pe ambele maluri „deprimantă”. Potrivit acestuia, reducerea debitului și a nivelului apei în Nistru a dus la scăderea nivelului apei în fântâni, iar unele dintre ele s-au secat. Expertul avertizează că ecosistemul Nistrului Inferior s-a degradat puternic în ultimele luni și se îndreaptă spre limnificare – un proces prin care râul începe să semene cu un lac acoperit de vegetație.
„Acest proces, fără îndoială, duce la pierderea biodiversității, inclusiv a multor specii de pești și alte organisme. Este o lovitură puternică pentru viitorul Nistrului. Am îndemnat să nu uităm de biodiversitatea acvatică a Nistrului Inferior, unde se află două parcuri naționale. Există un pericol real de dispariție a multor specii de pești din cauza reducerii brusce a debitului și a dezvoltării proceselor de degradare care absorb apa. Am îndemnat să se găsească o soluție de compromis. Se pare că ambele părți sunt deja gata să sacrifice biodiversitatea, doar pentru a asigura populația cu apă. Dar apa este deja prea puțină”, a relatat I. Trombițki pe rețelele sociale.
Situația alarmantă a apei a fost comentată și de Primăria capitalei Republicii Moldova. Autoritățile municipale au subliniat că în prezent alimentarea cu apă a Chișinăului se realizează în regim obișnuit și „nu există niciun risc pentru consumatori”.
„Alimentarea cu apă este asigurată de instalațiile în funcțiune, care lucrează în regim normal. Pompele și echipamentele suplimentare rămân în rezervă și vor fi utilizate doar în caz de necesitate. «Apă-Canal Chișinău» monitorizează constant nivelul apei în Nistru și starea sistemului de captare a apei”, au explicat reprezentanții administrației capitalei.
Apropo, acum o lună am relatat despre schimbul de replici pe care l-au organizat pe Facebook primarul Chișinăului, Ion Ceban, și ministrul mediului al Republicii Moldova, Gheorghe Hajder. Totul a început cu faptul că primarul general al capitalei a povestit despre nivelul scăzut al apei la Vadul lui Vodă, deoarece deversarea acesteia a fost limitată la hidrocentralele situate în Novodnestrovsk, Ucraina, și în orașul transnistrean Dubăsari. „Reglementarea acestor chestiuni intră exclusiv în competența guvernului, președintelui țării, parlamentului, și nu a primarului”, a subliniat șeful autorității capitalei. Ca răspuns la aceste cuvinte, ministrul mediului al Republicii Moldova, Gheorghe Hajder, l-a acuzat pe edilul capitalei de „manipulări” și de faptul că în ultimii 7 ani în modernizarea stației de captare a apei de la Vadul lui Vodă, aflată în gestiunea municipiului capitalei, nu s-a investit niciun leu. În disputa oficialilor a intervenit premierul moldovean de curând numit atunci, Vasile Tofan. „Asigurarea cetățenilor cu apă nu trebuie să fie subiect de dispută și nu voi permite politizarea acesteia”, a scris Vasile Tofan pe Facebook și, la solicitarea autorităților capitalei, a dispus alocarea stației de captare a apei din orașul Vadul lui Vodă, de unde apa ajunge în robinetele chișinăuienilor, a cinci motopompe din rezervele Agenției Rezervelor Materiale.
