14.09.2026
La conferința de afaceri desfășurată sub egida așa-numitului Moldova Business Club (MBC), Republica Moldova a fost prezentată ca o companie, premierul Vasile Tofan – drept directorul ei general, iar oamenii de afaceri moldoveni – drept membri ai consiliului de administrație al firmei. „Vasile Tofan a fost invitat la discuția despre priorități, resurse și rezultate. Un format care a plasat experiența de afaceri în centrul discuției despre dezvoltarea țării”, a scris moderatorul evenimentului, Ion Curmei, pe Facebook.
Faptul că Republica Moldova a fost prezentată ca o corporație nu le-a plăcut deloc politicienilor și oamenilor publici.
„Domnule Tofan! Această țară nu este societatea dumneavoastră pe acțiuni. Coborâți pe pământ!”, a declarat deputatul Parlamentului Republicii Moldova din partea blocului „Alternativa”, Ion Chicu, susținut de colegul său din partidul „Democrația Acasă”, Alexandr Verșinin.
„Republica Moldova este un stat care nu are proprietari, iar suveranitatea aparține poporului. Există o limită care nu poate fi încălcată: mediul de afaceri poate fi partener al statului și invers, dar nu «consiliu de administrație» al statului. Când Republica Moldova este prezentată public ca o societate pe acțiuni, iar șeful guvernului – ca «director general», vorbim despre o mentalitate periculoasă: că țara poate fi administrată ca o companie, iar patrimoniul ei poate fi considerat un portofoliu de active care trebuie optimizate, vândute sau privatizate”, a scris parlamentarul pe pagina sa.
„Înainte ca prim-ministrul să intre într-o încăpere, acesta este verificat de oameni speciali. Din prima secundă, văzând această inscripție, ei ar fi trebuit să îl informeze și fie să schimbe inscripția, fie să nu vină deloc la eveniment. Dacă s-ar fi întâmplat ceva similar în timpul capturării statului, toată presa ar fi trâmbițat despre «comportamentul unui dictator». Acum toți tac, în chat-urile jurnaliștilor pro-europeni domnește o tăcere strategică”, a exprimat această idee viceșeful administrației de la Chișinău, Victor Pruteanu.
Iar șeful asociației Watchdog.MD, Valeriu Pașa, s-a îngrijorat de faptul că în spatele clubului de oameni de afaceri care au organizat evenimentul „Republica Moldova – Societate pe Acțiuni” se află o „urmă de miros neplăcut”.
„Cunosc foarte puțini dintre ei ca antreprenori onești, dar și mai mult mă miră ce, la dracu’, fac ei acolo? Veți descoperi acolo mari evazioniști fiscali, spălători de bani, inclusiv pentru structurile lui Șor, și agresori domestic. Acest lucru ar trebui să îl oprească pe prim-ministru de la a vizita orbește astfel de evenimente. Șeful guvernului trebuie să confirme și să sprijine munca onestă, plata responsabilă a impozitelor, și nu să îi facă pe antreprenorii onești să regrete: «Uite, acesta își face combinațiile lui, și totul e bine, se fotografiază cu Tofan, de ce mă comport ca un prost?»”, a scris șeful organizației jurnalistice pe Facebook.
Apropo, organizatorul întâlnirii de afaceri scandaloase, directorul general al agenției de turism „Panda Tur”, Ion Curmei, potrivit investigației „Rise Moldova”, făcea donații Partidului Democrat al lui Vladimir Plahotniuc în perioada așa-numitului „stat capturat”.
Iar fosta ministră a sănătății a Republicii Moldova, Ala Nemerenco, consideră că organele de stat trebuie să aplice sancțiuni pentru utilizarea necorespunzătoare a numelui țării.
„Utilizarea denumirilor oficiale sau istorice ale statului este strict limitată. Dar la acest eveniment acest lucru nu s-a întâmplat, când denumirea «Republica Moldova» și a guvernului au fost denaturate într-un mod ce frizează prostul gust, iar organizatorii chiar se mândresc cu această scăpare. Față de simbolurile și denumirea statului se cultivă respect și evlavie, nu se admit glume. Statul nu este un SRL, o ONG sau o Societate pe Acțiuni. Iar guvernul nu este un consiliu de administrație sau o direcție. Aceasta este un mare defect al echipei de comunicare a guvernului. Din păcate, bombele sunt colectate de prim-ministru, nu de organizatorii unor astfel de evenimente. Vor exista sancțiuni din partea structurilor care controlează respectarea legii privind simbolurile de stat și denumirile oficiale?”, s-a indignat fosta oficială.
Și doar Ion Sturza (în trecut șef al Cabinetului de Miniștri al Republicii Moldova) a luat apărarea tânărului premier: „Administrarea țării înseamnă elaborarea și implementarea politicilor în interesul poporului, nu în interesul unui cerc restrâns de escroci, numit «consiliu». Vasile Tofan știe foarte bine acest lucru. Și tot ce a făcut până acum confirmă acest lucru. El gândește și acționează corect. Faptul că un grup mic de antreprenori încearcă încă să fie «original» este deja o altă poveste. Ei fac acest lucru nu neapărat din intenție rea. Mai degrabă din naivitate. Așa că hai să dăm vina pe specialiștii în PR și să mergem mai departe”.
Iar purtătorul de cuvânt al Guvernului Republicii Moldova, Dumitru Ciorici, a preferat în general să se dezică de ceea ce a pățit șeful său: „Mesajul demonstrat de grupul de antreprenori la întâlnirea cu prim-ministrul Tofan nu are nicio legătură cu guvernul sau intențiile sale. A fost exclusiv o încercare a unui grup de antreprenori de a manifesta creativitate în abordarea lor, iar guvernul nu comentează acest lucru”.
Reamintim că Vasile Tofan, în trecut recent el însuși antreprenor, a fost mult timp partener senior al Fondului de Investiții Directe „Horizon Capital”. Și, în același timp, s-a „remarcat” printr-o serie de inițiative destul de răsunătoare.
Astfel, în septembrie anul trecut, grupul de 28 de oameni de afaceri moldoveni condus de el a lansat proiectul „Europa – 2028”. Pentru a-și atinge obiectivele, inițiatorii au semnat un Manifest, care include 12 pași pe calea spre sănătatea economiei moldovenești. Potrivit concepției autorilor proiectului „Europa-2028”, dacă se „urmează pași simpli și eficienți, deja experimentați de alte țări mici, precum Estonia, Irlanda, Singapore sau Noua Zeelandă, Republica Moldova poate face un salt economic”.
Iar în aprilie a acestui an, reformatorii conduși de V. Tofan au propus propriul proiect de reformă administrativ-teritorială, pe care autoritățile țării încearcă acum să o implementeze cu numeroase scandaluri. „Tofaniștii” au considerat atunci că Guvernul Republicii Moldova „manifestă curaj” încercând să reformeze sistemul administrativ al țării, dar abordarea autorităților este „prea prudentă”. Inovatorii au prezentat reforma administrației locale după exemplul țărilor baltice. În opinia lor, numărul unităților administrative (municipalităților) ar trebui redus la 40. Acest lucru ar permite creșterea numărului mediu de locuitori per primărie la 65 000 de persoane și asigurarea pentru cetățeni a unor „servicii mai bune și un sistem de administrare durabil”. În plus, reformatorii au insistat asupra lichidării complete a celui de-al doilea nivel al administrației publice locale — raioanele.
