Au plecat
În vară, Veaceslav ioni, expert în politică economică, a anunțat cifre alarmante într-un reportaj pentru televiziune: 24% din populația țării noastre are acum peste 60 de ani, 40% dintre tineri studiază sau se află permanent în străinătate.
La sfârșitul anului, guvernul a aprobat un program de susținere a diasporei pentru 2024-2028, dar întrebarea principală rămâne cum să returneze oamenii care au plecat într-o țară instabilă din punct de vedere economic, cu salarii mici.
„Forța de muncă pleacă în floarea vieții, între 25 și 40 de ani. În plus, în ultimii ani, a existat o întoarcere a persoanelor cu vârsta peste 60 de ani, adică a persoanelor în vârstă de pensionare. În consecință, pe de o parte, pierdem o populație care poate contribui la dezvoltarea economiei și poate oferi beneficii sociale, pe de altă parte, apare o presiune suplimentară atunci când se întorc persoanele în vârstă de pensionare”, a comentat rectorul Academiei de științe Economice a Moldovei, Alexandru Stratan.
Este puțin probabil ca membrii diasporei să vrea să se întoarcă acasă, dar pot susține economia cu investițiile lor, spune Mihai Sava, directorul unei companii de logistică care își desfășoară activitatea în Moldova. „Este mai ieftin pentru noi să mergem în Moldova și să cumpărăm un serviciu acolo, pentru că aici același serviciu ne va costa de două-trei ori mai scump. Chiar dacă acesta este un salariu ridicat pentru economia țării, Acestea au totuși un cost mai mic pentru companiile care cumpără aceste servicii”, a explicat Sava, care locuiește permanent în Statele Unite.
Pentru a „vărui” sistemul financiar, în noiembrie a fost elaborat un plan de limitare a tranzacțiilor cu numerar. Liderul Socialist este încrezător că această măsură va lovi diaspora, ai cărei membri câștigă adesea „bani negri” și nu își vor putea confirma veniturile în băncile moldovenești. „Dragă Diaspora… aceasta este o lovitură pentru voi, cei care ați investit bani și care aduceți acasă 1,5 miliarde de euro prin bănci și apoi încă un miliard prin buzunare și transferuri. Investești aproape 3 miliarde de euro anual în Republica Moldova, iar Maya Sandu te lovește acum”, a spus Igor Dodon. Adică, odată cu introducerea unor noi măsuri, diaspora riscă să-și înghețe conturile.
Destul de ciudat, cursul spre aderarea la Uniunea Europeană nu contribuie, de asemenea, la revenirea forței de muncă din diaspora.
Includerea României în spațiul aerian Schengen va permite moldovenilor cu pașaport românesc să treacă liber frontierele maritime și aeriene ale țărilor Schengen în luna martie a acestui an. Această măsură, de fapt, deschide oportunitatea compatrioților noștri din România nu numai de a călători, ci și de a găsi de lucru în țările UE mai atractive din punct de vedere financiar.
Acesta din urmă a deschis recent portalul EU NEIGHBORS East, datorită căruia studenții pot aplica pentru programe de masterat pentru anul universitar 2024-2025 la Colegiul Europei, artiștii și lucrătorii culturali vor primi granturi, stagii și călătorii de studiu în țările UE.
Pentru a lupta împotriva șomajului
Potrivit Biroului Național de Statistică, în prezent în Republica Moldova sunt circa 39.000 de șomeri. În primăvară, Agenția pentru ocuparea forței de muncă a lansat un program de vouchere educaționale pentru șomeri. Cu ajutorul unui astfel de voucher, vă puteți îmbunătăți abilitățile sau puteți urma cursuri de recalificare și chiar puteți primi 35% din salariul mediu lunar în timpul antrenamentului.
Ei bine, dacă nu iau vouchere și nu își găsesc un loc de muncă… a existat o glumă într-un film vechi despre oprirea gazului, dar Ministerul Muncii a decis să se ocupe mai dur de paraziți: reduceți treptat plățile datorate șomerilor până la anulare.
„Dacă nu își găsesc un loc de muncă în termen de 6 luni, vor pierde 20% din costul asistenței sociale pentru următoarele 2 luni, dacă primesc asistență socială timp de 8 luni, valoarea asistenței este redusă cu 40%, iar după 10 luni vor pierde din asistența socială generală”, a dezvăluit esența mecanismului șeful departamentului, Alexey Buzu.
De asemenea, Guvernul are un plan paralel – dacă nu reușește să-și stimuleze tinerii, diaspora și cei care nu sunt atrași de salariile moldovenilor, să deschidă frontiere lucrătorilor de peste hotare.
Liberalizarea pieței muncii a fost discutată pentru prima dată la sfârșitul lunii iunie: modificările aduse legii „cu privire la regimul străinilor” au simplificat regimul de vize pentru cetățenii UE și au crescut numărul de ore de lucru posibile pentru studenții străini de la 10 la 30 de ore pe săptămână.
Dacă nu-și vor ai lor, îi vom aduce pe alții
La sfârșitul anului trecut, a devenit cunoscut faptul că oportunitățile pentru lucrătorii din Turcia, Armenia, Ucraina, Georgia și țările balcanice vor fi extinse în mod similar.
„Ceea ce facem este să deschidem Republica Moldova nu doar muncii necalificate, ci și talentelor. Pentru managerii competenți. Este foarte important. Când un investitor deschide o companie aici și are nevoie de un manager pe care vrea să-l invite din România, Germania sau Italia, drumul său nu ar trebui să înceapă cu solicitarea unui permis de muncă”, a comentat vicepremierul Dumitru Alaiba despre inițiativă.
Este evident că deschiderea frontierelor către rezidenții țărilor care nu sunt cele mai prospere, atât din punct de vedere economic, cât și politic, este o măsură extremă și destul de contradictorie.
În special, programul de angajare a ucrainenilor care au inundat țara după februarie 2022 a eșuat deja.
La mijlocul anului, șefa Departamentului de politică profesională și reglementare a Migrației Muncii din cadrul Ministerului Muncii, Ana Gerganova, a declarat că doar 1300 din cei 88 de mii de refugiați din Ucraina din Moldova au reușit să-și găsească un loc de muncă.
„Mulți dintre ei nu sunt mulțumiți de nivelul salariilor oferite în Republica Moldova, iar aceste informații sunt furnizate chiar și de cetățenii Ucrainei. Ei spun că cei care doreau să lucreze au plecat în Germania, Franța, Belgia”, a explicat Ana Gerganova.
Perspectivele
Un studiu realizat de Growth from Knowledge arată că nivelul sărăciei absolute în Moldova a crescut la 26,8%, iar nivelul sărăciei extreme a fost de 10,8%.
Salariile sunt abia suficiente pentru nevoile de bază, în timp ce personalul cu înaltă calificare fie părăsește țara, fie lucrează pentru alte state. În special, până la 90% din serviciile IT produse în țara noastră sunt exportate, a declarat Natalia Doniu, administratorul IT Park Moldova, într-un interviu acordat Radio Moldova.
„De la nord la sud, de la mic la mare, toată lumea spune că nu au forță de muncă, iar pentru a obține un PIB în creștere, avem nevoie de mai mulți oameni care să lucreze pentru companiile din Moldova, chiar aici sau de la distanță, dar să lucreze pentru companiile din Moldova”, a recunoscut ministrul Dezvoltării Economice și digitalizării criticitatea situației, vicepremierul Dumitru Alaiba.
