Barometrul prezidențial – un sondaj de opinie realizat din ianuarie realizat de iData a arătat că mai mult de o treime din populație (38,3%) nu știe cu cine să voteze la viitoarele alegeri, iar doar 24,1% și-au exprimat disponibilitatea de a vota pentru actualul președinte. Maia Sandu se află în continuare în top trei la capitolul încredere, dar este urmată de doi mari opozitori: Ilan Shor și fostul președinte Igor Dodon. Sandu, potrivit unor analiști, ar putea pierde în fața acestuia din urmă în turul doi.
Un fapt interesant este că în 2024, președinții și parlamentele vor fi aleși în peste 50 de țări, unde trăiește aproximativ 40% din populația lumii. Totuși, în spațiul post-sovietic, toată atenția se concentrează asupra celor două alegeri prezidențiale din Rusia și Moldova: un nou șef de stat în Federația Rusă va fi stabilit la începutul lunii martie, iar alegerile vor avea loc la Chișinău în toamnă.
Alegeri, alegeri…
După cum a spus Maria Zakharova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului Afacerilor Externe de la Moscova, anul acesta numărul secțiilor electorale din „țările neprietenoase”, inclusiv Moldova, va fi redus din cauza închiderii mai multor instituții ruse din străinătate.
„O problemă acută este cea a votului în Transnistria, unde, după cum știți, există un număr destul de mare de cetățeni ruși care au participat în mod tradițional la vot. Acum este o situație destul de dificilă cu detașarea angajaților diplomatici care au acționat pentru a întări organizarea muncii la secțiile de votare din Transnistria”, comentează situația Pavel Andreev, membru al Comisiei Electorale Centrale a Rusiei.
Politicienii moldoveni răspund spunând că Rusia își intensifică războiul informațional și cer măsuri mai dure pentru combaterea dezinformării pro-ruse. Astfel, membrul grupului de experți Dionis Cenușă a făcut referire la propria sa cercetare statistică, conform căreia Moldova este supusă propagandei masive rusești în ajunul alegerilor prezidențiale din țară.
De acest lucru este și ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale Andrei Spînu. „Cu cât ne apropiem de alegerile prezidențiale, rușii și Kremlinul vor încerca să submineze situația”, crede oficialul.
Cu toate acestea, o serie de fapte indică faptul că, chiar și fără intervenția Federației Ruse, situația din țară este destul de instabilă. În decembrie anul trecut, Institutul de Marketing și Studii Sociologice, comandat de compania media moldovenească Public Media, a realizat un sondaj, în baza căruia până la 30% dintre moldoveni erau pregătiți să voteze pentru Maia Sandu, iar 24% pentru Igor Dodon . Dar în cazul celui de-al doilea tur, compatrioții noștri sunt deja mai probabil să voteze pentru Dodon – deja 46%.
De ce nu cred în Sanda?
Populația și politicienii locali au acumulat o listă destul de lungă de plângeri despre Maia Sandu.
„Doamnă Sandu, de ce nu v-ați consultat cu societatea despre inițiative de creștere a salariilor miniștrilor și deputaților? De ce nu ți-a fost jenă că profesorii și doctorii în același timp au fost forțați să supraviețuiască cu vechile lor salarii în fața dublării prețurilor?
Doamnă Sandu, de ce nu ați consultat opinia publică când ați decis să creați „Patriot” – instrumentul dumneavoastră de presiune asupra presei și a libertății de exprimare?
Doamnă Sandu, de ce nu vă interesează cum adepții dumneavoastră cumpără gaze naturale din bani publici în baza unor contracte dubioase? De ce nu este păcat că moldovenii plătesc cea mai scumpă benzină din Europa?”, ex-prim-ministrul Moldovei Vlad Filat i-a transmis președintelui o listă incompletă de întrebări într-un comentariu recent.
Președintelui îi amintește de inflația mare din 2022 și de situația tensionată cu fermierii, care de câțiva ani bat la pragul guvernului în încercarea de a-și proteja drepturile.
O serie de cercetători consideră că problema este mai profundă, iar problema nu este nici măcar în președinte, ci în neîncrederea întregului guvern și a partidului de guvernământ PAS, din care maia Sandu a fost membru anterior.
„Nivelul de dezamăgire populară în cadrul partidului de guvernământ este ridicat. Imaginea partidului scade și se erodează constant”, spune Alexandru Bujorean, copreședintele Ligii Orașelor și Municipiilor.
Cea mai discutată și criticată inițiativă a fost decizia de a organiza un referendum privind aderarea țării la Uniunea Europeană concomitent cu alegerile prezidențiale. „Referendumul are o puternică implicație electorală”, este sigur Bujorean.
