Navalny ca un nou simbol al opoziției
Pe 17 martie, la Londra, Vilnius, Riga, Erevan, Tbilisi, Belgrad, Paris, Bruxelles, Barcelona, Lisabona, Astana, Tel Aviv, Haga, Washington și o serie de alte orașe mari, proteste „Amiază împotriva lui Putin” au avut loc, timp în care cei care doreau să voteze împotriva actualului șef al statului, s-au aliniat cozi lungi la ambasadele Rusiei unde erau deschise secțiile de votare.
Regimul oficial rus a numit această dovadă a conștiinței cetățenilor, dar figurile opoziției, inclusiv oligarhul rus Mihail Hodorkovski, cred că creșterea prezenței la vot se datorează apelului opoziției de a veni și vota împotriva lui Putin.
Oricum ar fi, în centrul evenimentelor din zilele de vot s-a aflat soția regretatei opoziției Yulia Navalnaya, care a stat la coadă la o secție de votare din Berlin timp de șase ore și a scris sfidător numele soțului ei pe buletinul de vot.
Presa străină a raportat că buletinele de vot au fost pagube pe scară largă. Opozițiile au scris numele lui Alexei și Iuliei Navalnîi, lozinci anti-război și anti-Putin pe buletinele de vot, le-au umplut cu vopsea verde și au dat foc urnelor de vot. Cu toate acestea, conform datelor oficiale ale Ministerului rus al Afacerilor Interne, au fost înregistrate doar 36 de astfel de cazuri, buletinele de vot rămase deteriorate au fost recuperate. Pe faptele unor astfel de încălcări la alegeri au fost deschise 61 de dosare penale, ceea ce reprezintă un număr foarte mic de alegători.
De ce nu sunt moldovenii împotriva lui Putin?
Potrivit sondajelor de opinie din 2021, doar 14% dintre ruși l-au susținut pe Alexei Navalny. Cifrele actuale sunt greu de determinat, având în vedere procentul de cetățeni care au imigrat.
În octombrie anul trecut, oponenții regimului Putin din străinătate au semnat „Declarația Forțelor Democratice Ruse”, al cărei obiectiv principal este de a pune capăt războiului din Ucraina și de a delegitima alegerile prezidențiale din martie 2024. Cu toate acestea, ambele obiective nu au fost încă realizate.
Unul dintre motive este o schimbare de ton în atitudinea vorbitorilor de limbă rusă față de Vladimir Putin, spune Denis Volkov, directorul Centrului Levada. „În 2019-2021, participanții la astfel de discuții care simpatizau cu Vladimir Putin nu au fost întotdeauna capabili să-și motiveze în mod clar sprijinul, răspunzând adesea la întrebare cu o întrebare: „Cine, dacă nu Putin?”, Dar odată cu izbucnirea ostilităților, răspunsurile s-au schimbat, în ochii fidelilor majorității, Vladimir Putin se transformă în principalul și indispensabilul apărător al Rusiei de amenințarea existențială pe care o reprezintă Statele Unite și aliații săi NATO”, crede expertul.
În februarie, la Chișinău a avut loc un miting în memoria lui Navalnîi. Cu toate acestea, concetățenii noștri au o idee foarte vagă despre opoziția politică din Rusia.
Și, după cum reiese din declarațiile oficialilor, principala problemă la viitoarele alegeri prezidențiale din țara noastră nu este considerată de politicienii naționali drept cetățeni pro-Putin sau chiar Transnistria.
„Conflictul transnistrean nu este un obstacol în calea aderării noastre la Uniunea Europeană. Și despre asta se vorbește în cercurile înalte de la Bruxelles, în special președintele Diplomației Europene, Josep Borrell, și președintele Franței, Emmanuel Macron”, a declarat ieri viceprim-ministrul pentru Integrare Europeană Kristina Gerasimova.
Amenințare din interior
Principalul pericol pentru elita conducătoare reprezentată de PAS și politicienii pro-europeni vine din populația în ansamblu, care este nemulțumită de inflația mare, salariile mici (Moldova este încă cea mai săracă țară din Europa) și creșterea tarifelor la utilități.
„Nivelul de dezamăgire populară în cadrul partidului de guvernământ este ridicat”, spune Alexandru Bujorean, copreședintele Ligii Orașelor și Municipiilor.
În special, datele de toamnă ale Barometrului de Opinie Publică din 2023 arată că 45,4% dintre moldoveni nu au deloc încredere în niciun politician, iar sprijinul pentru Maia Sandu nu depășește 19%. Potrivit sondajelor de opinie din acest an, sprijinul pentru partidul de guvernământ PAS este, de asemenea, scăzut – 20-25%.
Declarațiile șefului statului că salută introducerea de sancțiuni de către Uniunea Europeană împotriva cetățenilor moldoveni nu beneficiază actualul regim. „Uniunea Europeană ne ajută să-i oprim pe cei care vor să destabilizați țara și să ne blocheze viitorul”, a comentat Sandu despre poziția sa.
În acest context, opozițiile moldovenești își consideră scopul nu de a desemna un singur candidat la alegeri, ci de a lupta împotriva realegerii actualului președinte. Și în aceasta opoziția noastră este fundamental diferită de cea rusă care a emigrat. În loc de sloganuri abstracte și construcții teoretice ale viitoarei Rusii, opoziția moldovenească se concentrează mai ales pe probleme specifice din sfera socială și economică.
„Doar o mobilizare exemplară a electoratului europeanist din Republica Moldova, din care o parte semnificativă este reprezentată de eurounioniști, poate opri creșterea forțelor antieuropene”, spune doctorul în științe istorice Anatol Țăranu. Cu toate acestea, dacă acest lucru o va ajuta pe Maia Sandu să câștige alegerile prezidențiale este încă în discuție.
„Al doilea mandat al Maiei Sandu este încă un pas către întărirea regimului autoritar, în care nu va fi loc pentru o opoziție reală”, spune Natalia Paraska, șefa partidului Renaștere.
 poate fi explicată ...){kind=link}