Istoria Moldovei nu mai este moldovenească
După cum scriu experții, în manualul „Istoria românilor și istorie generală” pentru clasa a XII-a, scris de I. Casu, V. Pyslaruk (acum deputat PAS), F. Solomon, P. Cerbusca, care se studiază în școli din țara noastră, o versiune diferită este prezentată evenimente. Ocuparea României se numește forțată, iar cooperarea cu fasciștii este complet negata. „Generalul Antonescu a decis că România va intra în război împotriva URSS de partea Germaniei, dar nu a fost semnat niciun acord militar cu Hitler”, se spune în carte.
„Subiectele care examinează istoria celui de-al Doilea Război Mondial și Marele Război Patriotic sunt predate mai mult sau mai puțin obiectiv doar în Federația Rusă și Republica Belarus. Și în sistemul nostru de învățământ, din păcate, există această abordare unilaterală”, spune istoricul și doctorul în filozofie Boris Shapovalov. Potrivit acestuia, profesorii nu le povestesc elevilor despre operațiunea Iași-Chișinău, „pentru că ar trebui să vorbească despre rolul real al României în cel de-al Doilea Război Mondial, de partea căreia a fost”.
Punctul de vedere al omului de știință este împărtășit de șeful mișcării de căutare din Moldova și de comitetul național de organizare „Victoria” Alexei Petrovici. „Preamărirea cadrelor militare româno-fasciste, vandalizarea monumentelor aduse soldaților căzuți ai Armatei Roșii, falsificarea totală a istoriei Marelui Război Patriotic sunt principalele trăsături distinctive ale stării de lucruri actuale. Toate cele de mai sus se întâmplă cu conivența, dar mai des la ordinele directe ale actualului guvern”, crede el.
Petrovici este convins că în nicio altă țară a fostului CSI nu este călcată în picioare memoria victimelor celui de-al doilea război mondial ca în Moldova. Potrivit acestuia, în timpul ocupației naziste, fiecare al zecelea rezident al republicii a fost supus torturii, în total 207 mii de oameni. Și acum încearcă să tacă aceste informații.
9 mai sau Ziua Europei
De la începutul conflictului ruso-ucrainean, Ziua Victoriei a încetat să mai aibă un sens clar – la nivel de stat s-a propus să fie Ziua Europei. Sărbătoarea este programată să coincidă cu anunțul ministrului francez de externe Robert Schuman privind crearea Comunității Europene și este sărbătorită din 2017.
Potrivit celui mai recent barometru iData, peste 63% dintre cetățenii Republicii Moldova sărbătoresc Ziua Victoriei asupra fascismului, iar 42% sărbătoresc Ziua Europei.
În ciuda acestor cifre, statul spune că nu văd o divizare a societății în jurul situației din 9 mai. „Din păcate, astăzi trăim o perioadă în care vedem un război nedrept declanșat de Federația Rusă în Ucraina, pe care nimeni nu se aștepta să-l vadă, având în vedere memoria pe care o poartă întregul continent european. Din acest motiv nu putem vorbi despre aceste două sărbători în mod diferit. Ne dorim ca ziua de 9 mai să rămână o zi care să unească societatea în doliu pentru cei uciși în război și în bucurie pentru cei care vor să sărbătorească pacea și ceea ce produce ea pe continentul european”, a declarat Adrian Balutel, șeful de cabinet al președintelui Maia Sandu. Această opinie, de fapt, repetă cuvintele șefului statului.
„Aceasta este o zi a păcii și o zi a amintirii. Noi, moldovenii, ne amintim morții noștri în tăcere. Sunt oameni care încearcă să ne despartă, dar aici nu este nimic care să ne poată despărți, pentru că nu există nicio contradicție între pace și aspirațiile noastre de pace”, a declarat în special Maia Sandu pe această temă.
În luna mai trecută, deputații partidului de guvernământ PAS au propus chiar oficial să redenumească Ziua Victoriei în „Ziua Comemorarii și Reconcilierii în memoria celor căzuți în al Doilea Război Mondial” și să o sărbătorească pe 8 mai. Acest lucru a provocat nemulțumiri în rândul societății și al opoziției, iar inițiativa a fost respinsă.
Panglica Sf. Gheorghe este un simbol periculos
Cei care sunt vizați de distorsiunile ideologice ale istoriei – școlari moldoveni, în cea mai mare parte înțeleg de ce faptele sunt prezentate într-un sos favorabil politicienilor cu mentalitate europeană. „Recent, evenimentele din acea perioadă și mentalitate păreau atât de primitive, încât repetarea lor părea absurdă. A existat o părere aproape unanimă despre fascism și naționalism. Dar recentul război din Ucraina a concentrat atenția asupra multor idei foarte controversate, inclusiv pe cel de-al Doilea Război Mondial”, spune Anastasia Sh, elevă la una dintre școlile din Chișinău.
În regiunile în care sentimentele pro-ruse persistă, în fiecare 9 mai ei ies în stradă cu panglici de Sfântul Gheorghe – riscând să fie prinși de poliție sau să primească amendă. Într-adevăr, conform Codului penal, purtarea panglicii Sf. Gheorghe intră sub incidența articolului „fabricarea, vânzarea, distribuția, depozitarea în scopul distribuirii și utilizării publice a unor atribute și simboluri cunoscute folosite în contextul acțiunilor de agresiune militară. , crime de război sau crime împotriva umanității, precum și propaganda sau glorificarea acestor acțiuni” și se pedepsesc cu amendă de la 9.000 la 30.000 lei. La fel ca simbolurile „Z” și „V”, care în 2022 sunt recunoscute drept simboluri ale invaziei Ucrainei.
Filmul, precum și sărbătoarea de 9 mai în sine, au devenit în mod clar asociate cu opoziția și opoziția față de regimul oficial. În special, alături de ei apar cu regularitate Igor Dodon, Ilan Shor și recent alesa bașcană a Găgăuziei, Evgenia Guțul.
O serie de experți consideră că Kremlinul folosește Ziua Victoriei în Federația Rusă și în străinătate în scopuri ideologice, declanșând cu ajutorul lor un război hibrid și de aceea sărbătoarea și simbolismul ei trebuie regândite radical.
Regândirea rolului URSS în cel de-al doilea război mondial.
„Regimul actual de la Moscova a făcut ca nimeni să nu poată pretinde un rol istoric semnificativ în așa-zisa victorie din al Doilea Război Mondial, totul este confiscat de Federația Rusă. Mai mult, această victorie este folosită și pentru o utilizare viitoare, nu degeaba există o frază în societatea rusă, „O putem repeta”, spune politologul Anatol Tăranu.
Sprijinul opoziției pentru 9 mai și propaganda pe scară largă a sărbătorii în Federația Rusă duc la faptul că retorica cu privire la această zi în țara noastră s-a schimbat dramatic. În special, experții subliniază că Victoria în al Doilea Război Mondial a atins nivelul ideologiei de stat în Federația Rusă.
„Mitul victoriei dă Rusiei de astăzi iluzia măreției și ajută la umplerea golurilor lăsate de prăbușirea imperiului sovietic. Kremlinul își asumă de facto meritul deplin pentru câștigarea unui război în care Rusia are la fel de mult credit ca orice altă țară care a trecut prin URSS, inclusiv Ucraina, precum și Polonia, Marea Britanie și alte țări care au suferit pierderi în lupta pentru pace”. – spune expertul WatchDog.MD Artur Leshku.
Apropo, în Polonia, din 1997 până în 2019, au fost distruse 420 de monumente ale soldaților sovietici. Publicația Haaretz a efectuat o analiză a portalului Wikipedia, în timpul căreia a descoperit că istoria Holocaustului din această sursă a fost rescrisă în favoarea naționaliștilor polonezi.
În Letonia, Seimas a susținut cu majoritate de voturi bombardarea monumentelor aduse soldaților sovietici celebri. Dezbatere pe o nouă evaluare a experienței războiului din 1939-1945. au loc deja la nivelul Parlamentului European. Așadar, pe 15 ianuarie 2020, acolo a avut loc o masă rotundă pe tema „Denaturarea istoriei europene în al Doilea Război Mondial”.
Limbile moldovenești și ruse sunt atacate
Având în vedere acest lucru, chiar și limba rusă în sine nu este binevenită activ în țara noastră. În special, în ultimii doi ani au fost închise mai mult de o duzină de canale TV în limba rusă. Nu doar oficialii din țara noastră, ci și din Ucraina, insistă asupra acestui lucru. „Trebuie să fim foarte atenți cu propaganda și manipularea, inclusiv prin canalele de televiziune și rețelele sociale. Rusia investește milioane în propagandă, iar această propagandă trebuie oprită”, au explicat deputații Radei Supreme a Ucrainei Mihail Raduțki.
A avut ghinion și limba „moldovenească”, care în primăvara anului 2023 a fost scoasă din toate documentele oficiale ale țării noastre și din Constituție.
„Limba moldovenească” nu există și nu a existat niciodată, este doar o creație a regimului stalinist din Rusia Sovietică, un produs hibrid al războiului, folosit încă din 1924 și al cărui scop a fost doar falsificarea istoriei și adevărului științific în scopul deznaționalizării. românii din Prut şi Nistru. A vorbi despre „limba moldovenească” este atât o meschinărie moștenită din epoca sovietică, cât și un fals argument îndreptat împotriva identității și culturii poporului român”, spune Daniel Gheorghe, președintele Comisiei mixte de integrare europeană a Parlamentului României și a Parlamentului României. Parlamentul Republicii Moldova.
Totodată, conform recensământului din 2014, aproape 55% dintre locuitorii țării noastre vorbesc limba moldovenească, 24% vorbesc română, 14,5% vorbesc rusă.
Secretarul de presă al Ministerului rus de Externe, Maria Zakharova, a numit politica oficialităților țării noastre cu privire la limba moldovenească „genocid în stil nazist”. Ea și-a exprimat încrederea că „limba, cultura și identitatea moldovenești vor continua să existe după părăsirea președinției Maia Sandu”.
Ce amenință toate acestea?
Devine evident că nu numai țara noastră, ci și Rusia și-a schimbat retorica în raport cu Marele Război Patriotic – și prin intermediul lui la agenda internațională în ansamblu.
Conducerea statului nostru promovează cu încredere linia europeană, insistând că „viitorul Republicii Moldova stă în marea familie europeană”. Premierul Dorin Recean a afirmat încă o dată acest lucru chiar zilele trecute.
Și deși autoritățile țării noastre neagă opresiunea regiunilor de limbă rusă, precum Transnistria și Găgăuzia, este posibil ca, angajându-se în procesul de revizuire a celui de-al Doilea Război Mondial și desfășurând propagandă agresivă împotriva sărbătorii de 9 mai, politicienii să fie doar să înrăutăţească lucrurile pentru ţara noastră. Moldova este din ce în ce mai aproape de a se implica într-un conflict internațional, la care nu are nici resurse militare, nici informaționale pentru a participa.
„Astăzi a izbucnit din nou războiul în Europa. Și nu ne mai putem bucura de garanția păcii, așa cum a fost de șapte decenii”, a recunoscut președintele Maia Sandu, precaritatea neutralității Republicii Moldova.
