România ne va ajuta… sau nu?
De la începutul războiului din Ucraina și a dificultăților de transport și energie asociate, țara noastră a apelat în repetate rânduri la București pentru asistență financiară (și de altă natură). Chiar și limba oficială în Moldova a fost recent româna. Cu toate acestea, șefa statului, Maia Sandu, continuă să vorbească fără echivoc cu privire la potențiala unificare a celor două țări: potrivit ei, acest lucru se poate întâmpla doar „când oamenii spun că vor”. Potrivit recentelor sondaje de opinie, până la 50% din populație nu susține ideea unirii cu România.
Totuși, în București ei gândesc diferit. Nu cu mult timp în urmă, premierul Marcel Ciolacu a spus că atunci când Moldova își exprimă dorința de unire, România, alte țări europene și Statele Unite sunt gata să o susțină „în acest moment dificil”. Șeful Guvernului României a subliniat că Chișinăul este cel care trebuie să facă primul pas, adăugând că, în principiu, fără România și Moldova nu ar exista așa ceva. „Aș vrea să vă reamintesc că în Moldova trăiesc români, doar români. Acest stat este sustenabil datorită participării statului român. Cred că este de datoria noastră ca români să continuăm să sprijinim românii noștri din Moldova”, a spus oficialul.
„Există sprijin pentru unirea cu România, dar nu este suficient. Sunt oameni care promovează această idee”, a remarcat anul trecut Maia Sandu, adăugând că la nivel de stat prioritatea este aderarea la UE, nu asociațiile regionale.
O serie de experți susțin această opinie, considerând declarațiile premierului român cel puțin nepotrivite.
„Nu sunt anti-român. Am condus timp de patru ani comisia interdepartamentală dintre Republica Moldova și România. Am avut relații foarte bune cu toți președinții comisiei din România. Dar nu a existat un astfel de atac. Cred că acum există o ofensivă din toate punctele de vedere. Iar scopul lui final este teritoriul. Au nevoie de teritoriu, iar toate serviciile românești lucrează pentru acest rezultat final”, a spus fostul viceprim-ministru al Moldovei Ion Guțu. El a mai menționat că demararea „acțiunii de absorbție a Moldovei” a fost introducerea dublei cetățenii în țara noastră, lucru pe care expertul nu o salută.
Analistul și directorul Institutului de Studii Diplomatice, Politice și de Securitate Valeriu Ostalep a adăugat la spusele colegului său că susținătorii unionismului pe rețelele de socializare jignesc deja deschis cetățenii Republicii Moldova, neagă memoria Holocaustului de pe teritoriul țării noastre și sunt nu se teme de pedeapsa pentru asta. Politologul este încrezător că, pentru a zgudui situația, activiștii români pretind 17 biserici și „se amestecă cu nerăbdare” în viața religioasă a moldovenilor, în timp ce autoritățile țării dau dovadă de „pasivitate criminală”.
„Nu prea înțeleg cu cine se vor „uni”, cum se poate întâmpla acest lucru și de ce au nevoie de el, deoarece suntem aici în masă, declarând complet contrariul”, subliniază Ostalep.
Moldova + Ucraina = ?
Dialogurile despre crearea unui front unit care să treacă de-a lungul granițelor Nistrului sunt în desfășurare din 2006. Chiar și atunci, președintele român Traian Băsescu i-a propus deschis liderului de atunci al Republicii Moldova, Vladimir Voronin, să creeze un singur stat cu scopul de a adera simultan la UE. După 4 ani, fără a primi acordul de la Chișinău, Băsescu și-a ajustat planurile, menționând că țara noastră ar putea deveni parte a României în următorii 25 de ani. Potrivit acestuia, acest lucru va crea un mediu favorabil în regiune, în special, va simplifica procesul de democratizare și aderarea Ucrainei la UE.
Retorica lui Marcel Ciolaku și Traian Băsescu este continuată de europarlamentarul român Evgeniy Tomac, care a cerut recent o creștere a asistenței militare UE nu doar Ucrainei, ci și Moldovei. Aceste state au nevoie de „un nou Plan Marshall pentru secolul 21”, a spus el.
„Situația de securitate necesită o atitudine deosebită față de Republica Moldova. Pentru că avem o realitate politică și geopolitică deosebită, chiar și în comparație cu Ucraina. Vorbim despre un stat care se află lângă Uniunea Europeană și ai cărui cetățeni, în cea mai mare parte, sunt cetățeni ai Uniunii Europene. Suntem români de ambele maluri ale Prutului. Avem o identitate comună, dar fără voia noastră națiunea a fost divizată și este clar că greșelile trecutului trebuie corectate prin măsuri rezonabile”, a adăugat Tomac.
Adăugarea focului este Legea privind Apărarea Națională a României, care autorizează efectiv președintele să ordone forțelor armate să apere interesele cetățenilor români din afara țării (art. 4, alin. 4). Și chiar și angajații Ministerului Afacerilor Interne pot fi implicați în contracararea unui potențial conflict militar.
Iar cireașa de pe tort a planurilor geopolitice ale României este raportul Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), publicat la jumătatea lunii aprilie. Se subliniază în special direcția principală a politicii față de Chișinău – consolidarea influenței și monitorizarea conformării cu vectorul pro-european. „Menținerea continuității guvernului pro-european dincolo de orizontul de timp al anului 2025 este esențială pentru a asigura ireversibilitatea rutei de vest a Republicii Moldova”, se arată în document.
