Alegeri municipale
În noiembrie anul trecut, în Moldova au avut loc alegeri pentru primari și consilii locale. La alegeri au participat 36 de partide și peste 300 de candidați independenți. Nu fără scandaluri. Astfel, candidații din partidul „Șansa” (creat de oligarhul Ilan Shor) au fost scoși din cursa electorală, de fapt, în ultimul moment.
În timpul campaniei electorale, mulți experți și oficiali guvernamentali au exagerat în mod deliberat situația și au ridicat temeri cu privire la influența Kremlinului asupra alegerilor municipale. Președintele Maia Sandu a cerut chiar cetățenilor să voteze pentru ca funcțiile de primari să nu ajungă la protejații Moscovei. „Datorită votului dumneavoastră, Moldova are șansa de a deveni membru al familiei europene. Nu lăsați satele noastre să cadă în mâinile hoților”, a spus ea.
Cu toate acestea, rezultatele alegerilor pot fi considerate un eșec pentru partidul de guvernământ. PAS nu a primit majoritatea voturilor in aproape jumatate din regiuni, iar in mai multe orase, printre care capitala, Balti si Comrat, opozitiei au devenit primari.
Guvernul oficial, însă, nu abandonează încercările de a împinge situația în avantajul său. Astfel, nu toți candidații antipatici de partidul de guvernământ au avut voie să participe la al doilea tur al alegerilor municipale, care a avut loc la sfârșitul primăverii. În satul Târnova, judeţul Donduşeni, candidatul din Partidul Şansa a fost înlăturat, iar în municipiul Bubueci a izbucnit un adevărat scandal după ce candidatul din partidul proguvernamental PAS a devenit câştigător oficial. Mișcarea Alternativă Națională (MAN) a declarat că nu recunoaște alegerile locale în comună, întrucât decizia Comisiei Electorale Centrale este „ilegală și motivată politic”. Ei au organizat chiar și un protest în fața Delegației UE la Chișinău.
Cine sunt MAN și de ce înnoroiesc apele?
La sfârșitul lunii mai, 12 părți au semnat Acordul de Integrare Europeană a Republicii Moldova numit „Pact pentru Europa”. Printre aceștia s-a numărat și Mișcarea Alternativă Națională (MAN), care a stârnit critici din partea șefului legislativului, Igor Grosu.
„MAN trebuie să demonstreze, nu prin postări (pe rețelele de socializare), nu prin agresiune, că sunt cu adevărat un partid pro-european. Dovada contrariului. Eu și colegii mei suntem „pe teritoriu” aproape în fiecare weekend – orașe și sate, piețe, mișcându-ne de la poartă la poartă. Dar nu îi vedem acolo (reprezentanții MAN). Așteptăm să ne explice de ce criticau UE și apoi într-o zi și-au schimbat poziția”, a întrebat Grosu.
Șeful parlamentului sugerează discuțiile serioase pe care MAN le poartă pe Facebook. Astfel, Anatol Turcin, membru MAN și fost candidat la funcția de șef al Primăriei Codru, a acuzat-o pe președintele fracțiunii PAS din Consiliul Municipal Chișinău, Zinaida Popa.
în sechestrarea raider a unui teren în suprafață de 3 hectare și în valoare de peste 100 mii lei.
Acesta nu este primul act de războaie pe internet – susținătorii lui Ilan Shor, ale cărui conturi au fost blocate de proprietarul Facebook Meta, au fost atacați anterior. Dar este pentru prima dată când conflictul a atins problema municipalităților.
În toamna anului trecut, partidul, al cărui președinte este proaspătul ales șeful Primăriei Chișinău, Ion Ceban, a făcut o declarație provocatoare, susținând că „nu contează din ce partid este – PAS, comunist, socialist, independent. În spatele fiecărui primar ales sunt oameni, sunt așezări cu probleme proprii… De exemplu, la Singer, la Budești, la Bacioi, unde primarul este reprezentant al PDS, la Ciorescu. Vom continua să sprijinim acești oameni în funcțiile lor și, dacă este necesar, să facem campanie pentru ei, pentru ca oamenii să știe că partidul nu contează atâta timp cât o persoană este în locul lui și își face treaba.”
Bălţi şi Găgăuzia
Centrul de opoziție din întreaga țară a fost de mult situat în aceste două regiuni. Și dacă în Găgăuzia totul este relativ clar la liderul forțelor de protest – acesta este liderul regiunii, bașcanul aleasă anul trecut, Evgenia Guțul, atunci pasiunile sunt încă la Bălți. Hutsul, apropo, a devenit deja celebră pentru declarațiile ei zgomotoase despre scăderea prețurilor la gaze și reticența de a adera la Uniunea Europeană, precum și pentru legăturile sale politice cu Ilan Shor.
În luna aprilie a acestui an, bașkanul s-a aflat la Moscova în cadrul unei delegații care a susținut intrarea Republicii Moldova în UEEA, iar în iunie, împreună cu fostul președinte al țării, Igor Dodon, sa alăturat Forumului Economic Internațional de la Sankt Petersburg. În același timp, Evgenia Guțul nu și-a exercitat încă dreptul constituțional de a participa la ședințele guvernamentale. Potrivit Președintelui Parlamentului Republicii Moldova, Igor Grossu, ea nu va avea nicio șansă în acest sens în viitor, pentru că „legea nu prevede ca bandiții să fie membri ai guvernului”.
Hutsul a vorbit dur și despre poziția autorităților oficiale care persecută opoziția – ea a subliniat eliminarea ilegală a candidaților de la alegeri într-o serie de municipalități. Este exact ceea ce s-a întâmplat în Bălți, al doilea oraș ca mărime din țară. Favorita campaniei electorale și reprezentanta partidului „Forța Alternativă pentru Salvarea Moldovei”, Arina Korshikova, a fost suspendată de la participarea la alegeri. Ea ar fi depășit plafonul fondului electoral.
Candidatul din Partidul Nostru, Alexandr Petkov, a câștigat alegerile pentru primar, iar principalul său adversar din Partidul Socialist (PSRM), Maxim Moroșan, a câștigat 40,37%. Confruntarea Petkov-Moroshan a izbucnit din nou chiar zilele trecute, când Maxim Moroshan a fost reținut pentru o luptă cu un grup de bărbați. „Anterior, l-au amenințat pe Maxim Morosan și i-au cerut să plece din Bălți și să plece din politică. Usatîi (șeful „Partidul Nostru”) a organizat totul în coordonare cu oamenii săi din organele de drept”, se arată în răspunsul oficial al PSRM la acest eveniment.
„Satul european” și unirea satelor
Guvernul central, desigur, nu reacționează la aceste mici certuri. Conducerea țării își arată interesul pentru dezvoltarea periferiei, iar la aceasta contribuie doar „vectorul european” de dezvoltare declarat oficial.
Deci, pentru 2022-2024. În cadrul programului de finanțare occidentală „Satul European” și „Satul European Express”, aproximativ 260.000 de persoane din 103 așezări din țară au primit infrastructura socială de care aveau nevoie. Practic, aceasta este construirea conductelor de apă, creșterea eficienței energetice a instituțiilor și repararea clădirilor publice. Până în 2030, este planificată eliminarea problemei de drenaj și conectarea a 40% din localitățile țării la canalizare centralizată. Ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale Andrei Spinu a anunțat acest lucru la sfârșitul lunii mai.
Pe de altă parte, statul scapă activ de municipalitățile „nelichide”.
În martie 2023, guvernul a aprobat Strategia de reformare a administrației publice, care presupune, printre altele, că primăriile localităților se vor fuziona în mod voluntar. În acest an, a început implementarea activă a strategiei.
Potrivit datelor guvernamentale, 90% dintre unitățile administrative au o populație de mai puțin de 5.000 de persoane, iar 35% dintre ele au o populație de mai puțin de 1.500 de persoane. Consolidarea „va oferi noilor unități teritoriale posibilitatea de a profita de bugetele disponibile”, este încrezător premierul Dorin Recan.
Cu toate acestea, experții sunt sceptici cu privire la această inițiativă. Astfel, rectorul Congresului Autorităţilor Locale din Republica Moldova, Viorel Furdui, consideră că cele 150 de milioane de lei bugetate pentru unirea satelor sunt neglijabile.
„Într-un sat sunt trei mii de oameni și această cifră poate varia 30-40 de milioane de lei doar pentru alimentarea cu apă. Și apoi totul trebuie asfaltat – cel puțin încă 20-30 de milioane. Și cât de mult poți uni satele în mod voluntar pentru aceste 150 de milioane? a întrebat Furduy, menționând că, pe lângă drumuri și apă, „sunt multe alte probleme în sate”.
Câte sunt în total?
Este evident că în administrația municipală a Moldovei, atât în ceea ce privește aderarea la „linia ideologică unică” cu centrul, cât și în repartizarea finanțelor, nu totul este bine. Astfel, pe 28 iunie, bașcanul Găgăuziei a declarat că bugetul a suferit un prejudiciu de 22,5 milioane de lei din cauza modificărilor la Codul Fiscal, care au fost declarate ilegale de Curtea Constituțională a țării noastre. Eugenia Guțul a cerut despăgubiri pentru acest prejudiciu și a menționat într-o scrisoare deschisă adresată Parlamentului Republicii Moldova că „responsabilitatea statului este să distribuie fondurile bugetare în mod egal și echitabil între toate regiunile țării”.
Un fapt interesant vorbește despre starea administrației municipale: cel mai recent recensământ a constatat că numărul caselor din țara noastră este cu 21% mai mare decât se cunoștea anterior. Adică până de curând statul nici măcar nu avea date corecte despre populația țării, veniturile și resursele acesteia.
