Deși mai este mai mult de un an până la alegerile locale generale, viața politică din Republica Moldova a trecut, de fapt, în regim de campanie electorală. Lupta pentru fotoliul de primar general al Chișinăului a devenit principalul declanșator în jurul căruia se construiesc alianțe politice, se iau decizii legislative controversate și se ciocnesc vectorii geopolitici.
Primele ecouri ale războiului preelectoral s-au auzit încă din luna mai a acestui an, când vicepreședinta Parlamentului din partea partidului de guvernământ, Doina Gherman, a făcut o gafă, declarând că alegerile pentru primar vor avea loc în toamna acestui an. Primarul Ion Ceban a reacționat instantaneu, văzând în aceasta un plan ilegal al autorităților: „Este planul Sandu, Grosu și Carp, cu sprijinul mass-mediei lui Spînu… Ei folosesc toate metodele ilegale, pentru că nu au șanse la nivel democratic”. Gherman a fost nevoită să bată în retragere, precizând: „Se pare că dorința mea… m-a făcut să grăbesc în mod eronat calendarul cu un an”.
Totuși, mai târziu, în partidul de guvernământ au înțeles că timpul nu trebuie pierdut. Deja pe 16 iunie, PAS și-a anunțat candidatul – primarul din Stăuceni, Alexandru Vornicu. După cum a remarcat analistul politic Igor Boțan, partidul de guvernământ a intrat în cursă în avans, deși „articolul 63 din Codul electoral prevede foarte clar că înregistrarea candidaților începe cu 70 de zile înainte de ziua alegerilor”. În opinia lui Boțan, partidul a învățat lecțiile din 2023 și își oferă timp pentru promovarea candidatului, care „rămâne încă puțin cunoscut în municipiu”.
Reguli noi și un candidat nou
Pe fondul startului cursei electorale, CEC a aprobat un pachet de modificări la Codul electoral, declarând că scopul schimbărilor este „modernizarea cadrului normativ… consolidarea corectitudinii și transparenței proceselor electorale”. Printre principalele noutăți: introducerea așa-numitelor „metode alternative de vot”, inclusiv votul prin corespondență, pentru care va fi creat un consiliu electoral de circumscripție separat. De asemenea, sunt prevăzute măsuri de prevenire a utilizării resursei administrative, inclusiv obligația autorităților administrației publice centrale de a asigura competitorilor „acces egal la spații pentru organizarea întâlnirilor cu alegătorii”. În plus, modificările vizează finanțarea partidelor și statutul organelor electorale inferioare.
Aceste modificări ar putea schimba semnificativ peisajul campaniei, în special în ceea ce privește combaterea resursei administrative, de uzul căreia opoziția acuză în mod tradițional atât puterea actuală, cât și primăria.
Candidatul PAS, în vârstă de 37 de ani, Alexandru Vornicu, reales în Stăuceni cu un rezultat de peste 77%, se poziționează ca un manager eficient. „Vreau să aduc în Chișinău ceea ce am creat în Stăuceni: fonduri europene, proiecte și o primărie deschisă pentru oameni”, a declarat el.
Vornicu și-a conturat deja prioritățile, renunțând la ideile populiste. Astfel, proiectul metroului în Chișinău l-a numit nepotrivit din cauza „costurilor foarte ridicate și a numeroaselor rețele inginerești”, propunând în schimb dotarea transportului cu aer condiționat (pentru problemele cu care, în recenta caniculă, a fost criticat Ion Ceban), introducerea biletelor electronice și a benzilor dedicate. Drept model de urmat, a indicat municipalitatea românească Oradea.
Totodată, Vornicu a început o critică punctuală a situației din primărie, declarând că se află „în contact cu mai mulți funcționari… care au semnalat dificultăți în activitatea instituției și discrepanțe între mesajele transmise public și cele discutate în privat”. Expertul Nicolae Negru consideră că, astfel, „PAS schimbă tactica și propune un competitor care va putea arăta ce a realizat în Stăuceni și va compara acest lucru cu ceea ce Ion Ceban a făcut sau nu a făcut în Chișinău”.
Ion Ceban este și el în joc.
Primarul în funcție, Ion Ceban, mizează pe proiecte infrastructurale ample și pe recunoaștere internațională. La summit-ul din Singapore, acesta a declarat că „Chișinăul are o viziune clară de dezvoltare”, anunțând implementarea soluțiilor TIC și a inteligenței artificiale în planificarea urbană.
Cu toate acestea, politologii au înregistrat o schimbare în retorica lui. Analiștii Igor Botan și Nicolae Negru susțin că Ceban încearcă să atragă un electorat conservator și pro-rus. Motivul au fost declarațiile sale despre comunitatea LGBT și apropierea activă de China (vizită la Beijing, „Zilele Chinei la Chișinău”). „Acum cochetează cu electoratul conservator, adică cu cei cărora le este frică de gay… Cheban face cu ochiul, vrea să atragă cumva acest electorat”, notează Negru. În ceea ce privește China, analistul vede acest lucru ca pe un mesaj transparent către Moscova: „Vrea să atragă alegători pro-ruși pentru că Putin este prieten cu Xi Jinping și „aici mă duc în China, ceea ce înseamnă că nu sunt prieten cu Rusia, dar sunt prieten cu prietenii Rusiei”. Botan adaugă că după interdicția de călătorie Schengen (impusă lui Ceban în 2025), „este complet normal ca o persoană activă politic să caute alternative”.
Războaie bugetare și lovitura fiscală
Confruntarea dintre Ceban și autoritățile centrale s-a acutizat pe fondul adoptării bugetului municipal pentru anul 2026 și al reformei fiscale. Ceban a criticat dur modificările fiscale, declarând că „Guvernul va colecta la buget 6 miliarde de lei din buzunarele oamenilor”. Potrivit acestuia, „Viața în Republica Moldova se va scumpi cu 20%… Se vor scumpi toate – produsele alimentare, medicamentele, mărfurile, serviciile, cafenelele și, cel mai grav, locuințele”.
Bugetul Chișinăului în sine (venituri de 9,6 miliarde de lei, cheltuieli de 10,7 miliarde de lei) a fost aprobat pe 13 iulie cu 27 de voturi. Fracțiunea PAS s-a abținut de la vot. Zinaida Popa a explicat acest lucru prin faptul că „nu votăm cu ochii închiși… Nu am văzut protocolul de divergențe”. Ceban, în schimb, a declarat triumfal că municipalitatea se află în „cea mai bună situație financiară din istorie”, iar în conturi figurează 909 milioane de lei.
În replică, PAS a trecut la contraofensivă, acuzându-l pe Ceban de intenția de a vinde 2,5 hectare de teren în sectorul Ciocana, destinate pentru o școală și o grădiniță. Candidatul „alternativ” lui Ceban, Vornicu, a declarat că „interesele familiilor și ale copiilor trebuie să prevaleze în fața intereselor dezvoltatorilor imobiliari”, iar PAS a cerut anularea vânzării.
Primarul, însă, nu se fereste în exprimări și se simte destul de confortabil. Astfel, acesta a refuzat să participe la consultările de la președinta Maia Sandu privind numirea prim-ministrului, numindu-le „un spectacol pentru public și pentru partenerii internaționali”. Partidul său, MAN, l-a desemnat oficial pentru funcția de premier pe președintele Parlamentului și liderul PAS, Igor Grosu, deoarece „cel care a cerut oamenilor voturile lor trebuie să și conducă țara”.
Starea de spirit în țară și peste hotare
Relațiile lui Ceban cu Bucureștiul rămân tensionate. După ce Ministerul Afacerilor Externe al României a confirmat interdicția de intrare a lui Ceban în țară, primarul a numit această măsură „o execuție mediatică și politică, organizată pe axa Chișinău-București”. Președintele României, Nicușor Dan, a agravat și mai mult situația, declarând că orice contacte ale primarilor români cu Ceban sunt „nimic altceva decât acte de curtoazie… nu este vorba despre vreun sprijin”.
n schimb, pe celălalt flanc, Ceban primește semnale de susținere. Ambasada SUA a mulțumit public tocmai lui Ion Ceban (fără a-i menționa pe Maia Sandu și Igor Grosu) pentru organizarea evenimentelor și a focului de artificii cu ocazia aniversării a 250 de ani de la independența Statelor Unite: „Mulțumim primarului Ion Ceban și primăriei Chișinău pentru că au făcut posibil acest lucru”.
În ciuda atacurilor din partea PAS și a autorităților centrale, ratingul lui Ceban în capitală rămâne stabil. Potrivit unui sondaj NewsMaker, mulți locuitori ai Chișinăului sunt dispuși să-l vadă nu doar primar, ci chiar premier. După cum a remarcat unul dintre respondenți, Ceban este susținut „judecând după faptele sale și după cum a devenit orașul nostru”.
Devine evident că ceea ce se întâmplă astăzi pe arena politică este doar o repetiție a bătăliei generale pentru fotoliul de primar al capitalei, care va avea loc în 2027.
