Aventurile incredibile ale ucrainenilor și dronelor în Republica Moldova

11.08.2026

Liderul PSRM, Igor Dodon, a anunțat pe rețelele sociale că, în urmă cu câteva zile, la frontieră a fost oprit un cetățean al Ucrainei, în bagajul căruia se afla o dronă încărcată cu un dispozitiv exploziv. Potrivit deputatului, ulterior străinul a fost „evacuat”. Totodată, I. Dodon a acuzat autoritățile de ascunderea acestui caz. „Astăzi vom cere organizarea unor audieri în parlament pe această chestiune. Oamenii din structurile de stat știu despre asta și o discută”, a declarat socialistul jurnaliștilor înainte de ședința legislativului moldovean.

La rândul lor, corespondenții l-au întrebat despre incidentul cu drona explozivă pe președintele Parlamentului Republicii Moldova, Igor Grosu. „Nu știu. De unde această informație? De la Dodon? Ei bine, ce sursă… El însuși este o bombă propagandistică”, s-a eschivat șeful partidului de guvernământ PAS.

Iar în cadrul ședinței parlamentare, deputatul socialist Pavel Voicu a cerut invitarea la audieri a ministrului afacerilor interne al Republicii Moldova, D. Misail – Nichitin, pentru a clarifica situația în care „în aeroportul Chișinău a fost depistat un cetățean al Ucrainei, care a sosit în Republica Moldova cu o dronă cu destinație militară, iar senzorii au reacționat la prezența explozibilului sau a urmelor acestuia”.

Majoritatea parlamentară, desigur, nu a susținut inițiativa, la fel ca și cealaltă cerință a fracțiunii PSRM – ca autoritățile să informeze despre măsurile luate în legătură cu declarația prim-ministrului Norvegiei, potrivit căreia avionul lui Vladimir Zelenski s-ar fi ciocnit aproape cu o dronă în Republica Moldova.

Cert este că șeful guvernului norvegian, Jonas Gahr Støre, a declarat pentru postul public de radio-televiziune NRK că aeronava președintelui ucrainean, care decola de la Chișinău spre Oslo la funeralile regelui Norvegiei, Harald V, decedat la vârsta de 89 de ani, aproape că a fost avariată de un aparat fără pilot. „Aceasta este realitatea în care trebuie să trăim”, se lamenta șeful cabinetului de miniștri al Norvegiei, fără a preciza dacă a primit această informație direct de la V. Zelenski sau de la autoritățile ucrainene.

La rândul său, purtătorul de cuvânt al Guvernului Republicii Moldova, Dumitru Ciorici, a informat că, într-adevăr, spațiul aerian moldovenesc a trebuit să fie închis după ce o dronă rusească de tip „Shahed” a pătruns în el. Acest lucru, în final, a dus la întârzierea decolării a trei avioane și a aterizării altor patru. Printre aeronavele întârziate s-a numărat și cea a președintelui Ucrainei.

Este evident că liderul ucrainean V. Zelenski a exagerat, el fiind cunoscut, după cum se știe, pentru imaginația sa bogată în stilul baronului Munchausen. Este suficient să ne amintim poveștile sale despre sutele de atentate la viața sa din partea serviciilor secrete ruse.

Și chiar și la prietenii moldoveni ai lui Vladimir Zelenski toată această poveste a stârnit sarcasm. „Nu cunosc detaliile. Am văzut ce s-a scris în presa norvegiană. De aceea a trebuit să intervenim și să explicăm situația”, a comentat tam-tamul iscat președintele Igor Grosu.

În ceea ce privește drona care a provocat agitație nu doar în spațiul aerian al Republicii Moldova, ci și în presa mondială, aceasta s-a dovedit, de fapt, a fi o călătoare iscusită. „Shahed”, după ce a zburat peste Chișinău și întreaga țară, a părăsit Republica Moldova după 17 minute prin raionul Ungheni, apoi s-a întors din România și a căzut lângă satul Mihăilenii Vechi (raionul Rîșcani). După aceasta, activitatea aeroportului din capitală a fost reluată, iar Chișinăul oficial s-a indignat față de acest atac rusesc cu dronă, remarcând că acesta „a reprezentat un risc direct pentru securitatea Republicii Moldova și a cetățenilor săi”.

În schimb, pe 8 iunie, când un aparat ucrainean fără pilot a căzut și a explodat în zona satului Lopatna (raionul Orhei), autoritățile moldovenești au tăcut ca peștele. Atunci, reamintim, proprietarul terenului, pe al cărui sector a căzut drona venită din Ucraina, s-a adresat instanței cu o cerere de despăgubire pentru daune materiale și morale. „Este foarte dificil și emoțional să calculezi pagubele. Locuitorii s-au speriat foarte tare, iar casele s-au cutremurat de explozie”, a declarat șefa administrației locale, Oksana Voicu.