08.09.2026
După cum au anunțat reprezentanții Ministerului Educației, proiectul educațional multilingv este menit să creeze condițiile necesare pentru dezvoltarea de către elevi a „competențelor de comunicare în limbile română și maternă, prin studierea unor discipline școlare în aceste limbi”.
Activitățile din cadrul programului vor viza în primul rând dezvoltarea profesională a cadrelor didactice, elaborarea de resurse educaționale și monitorizarea rezultatelor obținute de elevi.
Problemele consolidării educației multilingve în instituțiile din țară cu predare în limbile minorităților naționale au fost discutate în cadrul seminarului de lucru organizat de Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova la Comrat. La dialogul desfășurat în capitala Găgăuziei au participat directorii școlilor în care se derulează programul-pilot al Programului Național de Educație Multilingvă, reprezentanți ai structurilor locale de specialitate în domeniul educației, cadre didactice și experți.
„Implementarea cu succes a Programului de educație multilingvă depinde de crearea la timp a unor condiții clare: cadre didactice pregătite, materiale adaptate, un mediu lingvistic stimulativ și sprijin real din partea părinților. O planificare corectă permite valorificarea deplină a potențialului existent și implică participarea activă a întregii comunități”, a subliniat consiliera principală a Serviciului de politici în domeniul relațiilor interetnice, Iulia Belanciuc.
La rândul lor, directorii școlilor găgăuze au subliniat că profesorii trebuie să beneficieze în continuare de modele de lecții, glosare terminologice (dicționare de termeni de specialitate), materiale de lucru, resurse digitale, precum și instrumente de evaluare a cunoștințelor de limba română ale elevilor. În plus, cadrele didactice au atras atenția asupra faptului că implementarea educației multilingve „trebuie să se realizeze treptat, ținând cont de posibilitățile fiecărei instituții de învățământ, de existența cadrelor didactice pregătite, de resursele disponibile, precum și de sprijinul din partea administrației școlii și a părinților”.
În total, în acest an, în Republica Moldova, Programul Național de Educație Multilingvă este implementat în patruzeci și patru de școli unde copiii învață în limbile minorităților naționale, inclusiv în limba găgăuză.
Reamintim că, în ultima perioadă, Unitatea Teritorială Autonomă Găgăuzia a devenit o adevărată arenă a „războiului” lingvistic dintre autoritățile centrale și cele locale.
Astfel, la sfârșitul lunii mai a acestui an, Dan Perciun a anunțat intenția Guvernului Republicii Moldova de a plăti câte 15 mii de euro profesorilor de limba română dispuși să se mute în Găgăuzia. În același timp, șeful Ministerului Educației a declarat că cunoașterea limbii române nu este doar o problemă educațională, ci și o chestiune de securitate națională. „Atunci când într-o societate oamenii nu se înțeleg între ei, nu pot comunica normal, acest lucru o face vulnerabilă. Devenim mai receptivi la propagandă, la dezinformare”, și-a exprimat convingerea oficialul.
Problema lingvistică împiedică și deschiderea la Comrat a Colegiului Industrial numit după președintele Turciei, Recep Tayyip Erdoğan, construit cu bani turcești încă din 2024. Cu toate acestea, cursurile în această instituție de învățământ nu au început încă (și nu vor începe nici în acest an), deoarece autoritățile centrale ale Republicii Moldova insistă ca procesul educațional să se desfășoare exclusiv în limba română. Doar unele discipline pot fi predate în găgăuză și engleză. La rândul lor, autoritățile Autonomiei Găgăuze au acuzat conducătorii moldoveni că decizia privind predarea în colegiu în limba română a fost luată „fără a lua în considerare mediul lingvistic al Găgăuziei” și nu au prevăzut grupe cu predare în limba rusă.
Deși în declarații, conducerea Republicii Moldova pare să respecte statutul special al Autonomiei și vorbește neîncetat despre păstrarea limbii și culturii găgăuze.
În special, la 11 februarie a acestui an, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a vorbit la Comrat în limbile găgăuză și rusă cu ocazia a 35 de ani de la înființarea universității locale. „Limba găgăuză este în pericol de dispariție, iar păstrarea ei trebuie să devină o prioritate strategică”, a declarat atunci șefa statului.
La mijlocul lunii martie 2026, Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova a aprobat Planul Național de Acțiuni pentru Studiul și Promovarea Limbii Găgăuze în Găgăuzia pentru anii 2026–2027, care prevede „sprijinirea și dezvoltarea limbii găgăuze la toate nivelurile sistemului de învățământ – de la educația timpurie până la învățământul general, profesional-tehnic și superior”.
Cu toate acestea, în practică, atât limba găgăuză, cât și cea rusă există în Autonomie în postura de „rude sărace”.
În acest context, trebuie menționat, de asemenea, că Codul electoral recent modificat al Republicii Moldova prevede că doar candidații care cunosc limba română pot candida pentru funcția de bașcan al Unității Teritoriale Autonome Găgăuzia.
