21.07.2026
Potrivit Ministerului Finanțelor, cetățenii Republicii Moldova vor putea urmări acum în mod independent modul în care sunt cheltuiți banii publici. Portalul peb.mf.gov oferă acces simplificat la informațiile privind utilizarea bugetului de stat.
Noul instrument digital, lansat în regim pilot, prezintă datele bugetare într-un format interactiv și permite obținerea în timp real a informațiilor despre execuția bugetară de către autoritățile publice de toate nivelurile – de la aparatul președintelui, Parlament și Guvern, până la ministere, agenții, consilii raionale și primării.
„Platforma este dezvoltată astfel încât să ofere o imagine exactă asupra fiecărui leu cheltuit din bugetul de stat. Ai acces instantaneu la date și la grafice intuitive, atât de pe calculator, cât și de pe telefonul mobil. Alegi instituția și vezi imediat cum este gestionat bugetul: ce a fost planificat, ce plăți au fost deja efectuate și ce fonduri mai sunt la dispoziție”, a explicat secretara de stat a Ministerului Finanțelor al R. Moldova, Natalia Doroftei.
Ministerul Finanțelor a promis, de asemenea, că Portalul de Execuție Bugetară va fi dezvoltat treptat. În acest context, cetățenii, reprezentanții societății civile, jurnaliștii, experții și toate persoanele interesate au fost invitate să viziteze site-ul și să transmită recomandări prin modulul de feedback.
Este de menționat că acest instrument digital bugetar oferă doar informații despre resursele acumulate din taxe și impozite. Prin urmare, apare întrebarea – de unde se pot obține informații despre fondurile care intră în trezoreria statului de la partenerii externi? În special, cele prevăzute pentru implementarea unor proiecte precum „Satul European” sau „Curtea Europeană”. Iar finanțările acordate de Uniunea Europeană devin adesea pradă pentru corupții moldoveni.
De exemplu, în luna februarie a acestui an, ofițerii Centrului Național Anticorupție (CNA) și procurorii au efectuat peste 40 de percheziții în întreaga țară, într-un dosar penal privind corupția și deturnarea fondurilor destinate programului „Satul European”. Era vorba despre proiecte finanțate de UE pentru construcția rețelelor de alimentare cu apă și canalizare. În faza de recepție a obiectivelor, administratorul și inginerii promiteau și transmiteau sume de bani membrilor comisiilor de recepție, inclusiv angajaților Inspectoratului Național de Supraveghere Tehnică, șefilor de șantier, proiectanților și primarilor, pentru ca aceștia să semneze procesele-verbale de recepție, în ciuda existenței multiplelor nereguli.
Apropo, conform comunicatului de presă al CNA, în Republica Moldova, în primele șase luni ale anului 2026, au fost trase la răspundere peste 500 de persoane pentru fapte de corupție. Conform raportului instituției anticorupție privind activitatea din primul semestru, au fost depistate 447 de infracțiuni legate de corupție. În perioada de referință au fost inițiate 428 de dosare penale, iar 201 dintre ele au ajuns deja în instanță pentru examinare ulterioară.
În plus, Agenția de Recuperare a Activelor Infracționale a dispus sechestrarea a 382 de bunuri imobile, în valoare totală de peste 236 de milioane de lei. De asemenea, instanțele judecătorești au confirmat măsurile de sechestru aplicate anterior în valoare de aproape 222 de milioane de lei.
„Instituția își continuă activitatea pentru îndeplinirea sarcinilor legate de procesul de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Direcțiile principale rămân combaterea corupției, investigarea dosarelor penale, recuperarea activelor dobândite ilegal, precum și implementarea principiilor integrității în rândul funcționarilor”, a declarat directorul CNA, Alexandru Pînzari, care, de altfel, a fost numit în funcție fără organizarea unui concurs, aspect subliniat în repetate rânduri de partenerii europeni.
Amintim că, în urmă cu câteva zile, deputata în Parlamentul Republicii Moldova din partea Partidului Socialiștilor, Ala Ursu-Antoci, a acuzat conducerea Agenției Servicii Publice (ASP) de aplicarea pe scară largă a schemelor de corupție la susținerea examenelor pentru permisul de conducere. Potrivit socialistei, mulți candidați „sunt picate intenționat la examene, pentru a fi obligați să plătească mită”. Ala Ursu-Antoci afirmă, de asemenea, că locurile libere pentru înscrierea la examenul practic sunt blocate artificial prin sistemul online, iar apoi sunt vândute ilegal, inclusiv prin canale de Telegram, la sume cuprinse între 500 și 1.500 de lei.
