19.02.2025
Angajații centrelor de apeluri ale capitalei au postat reclame pe internet, promițând profituri uriașe din investițiile în acțiuni ale companiilor de succes sau criptomonede. Viitorii „investitori” au fost obligați să își introducă numele, numărul de telefon și adresa de e-mail pe site. Brokerii îi numeau apoi „clienții” și, dându-se drept consultanți financiari sau brokeri, convingeau victimele să investească bani la dobânzi mari.
Rețeaua de call center a fost expusă după ce un bărbat care a pierdut 70 de mii de lei pe „investiții” a contactat poliția. În urma perchezițiilor efectuate în mai multe centre de apel Chișinău au fost ridicate valută, calculatoare, cartele SIM, carduri bancare, telefoane mobile și documente. Dacă suspecții vor fi găsiți vinovați, aceștia riscă o amendă de până la 67.500 de lei sau închisoare de până la 5 ani.
„După intervenția polițiștilor și a procurorilor, centrele de apel și-au încetat activitatea. „Ancheta este în desfășurare”, a transmis Inspectoratul General de Poliție, adăugând că, deși anual în Republica Moldova se deschid circa o mie de dosare penale pe bază de fraudă telefonică și online, infractorii vin constant cu noi modalități de înșelăciune, iar numărul acestora este în creștere.
Să reamintim că la sfârșitul lunii noiembrie 2024 au fost efectuate percheziții în legătură cu un caz de fraudă și spălare de bani în două centre de apel Chișinău, unde cetățeni din mai multe țări s-au pozat în brokeri și au înșelat oameni, convingându-i să investească bani în platforme de investiții false. Aceasta a fost a doua astfel de acțiune în cadrul operațiunii de amploare „Deep Fake”, desfășurată de poliția din Moldova și România împreună cu Europol și Eurojust. În luna august a anului trecut, au fost efectuate 70 de percheziții în clădiri rezidențiale, birouri și șase centre de apel.
De asemenea, am raportat anterior și despre reținerea poliției a patru persoane din raioanele Orhei și Criuleni în decembrie 2024. Brokerii falși au păcălit o femeie de 58 de ani din 195 de mii de lei, dându-se drept angajați ai corporației transnaționale Meta Platforms, care deține servicii de socializare și comunicare precum Facebook, Instagram și WhatsAp, și promițând victimei lor profituri uriașe din investiția în compania „lor” de succes.
