Ai comandat un ambasador?

12 martie 2026

Procuratura Anticorupție (PAO) a anunțat o anchetă împotriva fostului ambasador. Agenția susține că Liliana Guțan a furnizat informații false în situațiile financiare ale ambasadei, achitând cheltuieli personale din fonduri publice.

Potrivit PAO, din octombrie 2022 până în decembrie 2023, reprezentanta diplomatică a Republicii Moldova în țările nordice ar fi furnizat informații false despre prezența sa la locul de muncă și a folosit fonduri ale ambasadei pentru „achiziționarea de bunuri, servicii și deplasări personale”. Procurorii au calculat că Liliana Guțan a cauzat prejudicii bugetului Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Moldova în valoare de aproximativ 276.000 de lei.

Dosarul penal împotriva lui L. Guțan a fost trimis Judecătoriei Buiucani din Chișinău. Dacă instanța o va găsi pe diplomată vinovată, aceasta riscă o amendă de până la 117.500 de lei, până la șapte ani de închisoare și interdicția de a ocupa funcții publice pe o perioadă de până la zece ani.

Acuzata își neagă vinovăția și consideră dosarul împotriva sa un „ordin politic” din partea conducerii Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Moldova.

„Regret că în cadrul Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Moldova a apărut practica intimidării diplomaților de carieră cu dosare penale. Timp de mulți ani, mi-am îndeplinit atribuțiile profesionale într-un mod exemplar, ghidată de interesele Republicii Moldova. Ancheta împotriva mea a fost declanșată pentru a mă demite din funcție. Nu sunt de acord cu constatările Procuraturii Anticorupție. «În aceste circumstanțe, nu am de ales decât să-mi apăr onoarea și demnitatea în instanță, contând pe un proces echitabil», a scris Liliana Guțan pe pagina sa de Facebook, apelând la misiunile diplomatice din Republica Moldova «să nu tragă concluzii negative despre țara noastră pe baza acestui caz».

„Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Moldova a luat act de declarația procurorului privind cazul fostului ambasador al Republicii Moldova în Regatul Suediei. Aspectele legate de procesul penal sunt exclusiv de competența organelor de anchetă și a instanței de judecată.” „Ministerul respectă independența sistemului judiciar și nu comentează cazurile aflate pe rol”, se arată în comunicatul ministerului.

Trebuie menționat că Liliana Guțan a lucrat la Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Moldova timp de 16 ani. Înainte de numirea sa în funcția de ambasador în Suedia, aceasta a deținut diverse funcții în cadrul misiunilor diplomatice ale Republicii Moldova în Statele Unite și Grecia. În aprilie 2025, oficialul a fost rechemat de la Stockholm la Chișinău.

Reamintim că Viorel Ursu, care anterior a fost reprezentantul Republicii Moldova în Statele Unite și Mexic, a fost numit noul ambasador al Republicii Moldova în Suedia în august anul trecut. Cu toate acestea, prezența acestui diplomat, cunoscut pentru orientarea sa sexuală netradițională, la Washington a iritat atât societatea moldovenească, cât și cercurile conducătoare americane (în special după ascensiunea la putere a lui Donald Trump).

Am relatat anterior despre cum, în aprilie 2025, ministrul moldovean de externe, Mihai Popșoi, a criticat sistemul judiciar al țării într-un interviu acordat Atlantic Council TV. Întrebat de prezentator ce mai trebuie să facă Republica Moldova înainte de a adera la Uniunea Europeană, ministrul moldovean de externe a răspuns că „fără un sistem judiciar funcțional, nu putem spera să…” „aderați la UE.” „În ultimii trei ani, am scăpat de cei mai corupți judecători.” „Au mai rămas doar persoane moderat corupte. Intenționăm să scăpăm de ele și să repornim sistemul”, a declarat M. Popșoi la un post de televiziune deținut de Atlantic Council, un think tank aliniat la NATO, cu sediul la Washington. Asociația Judecătorilor din Republica Moldova, la rândul său, și-a exprimat indignarea față de cuvintele ministrului. Asociația a condamnat categoric astfel de declarații, subliniind că acestea „subminează încrederea în sistemul judiciar al țării și încalcă principiile fundamentale ale democrației constituționale”.