7 mai 2026
Potrivit Ministerului Mediului, o companie privată deservea peste 20 de comunități din jurul Chișinăului. După colectare, deșeurile erau transportate în orașul Sângera, unde erau sortate, iar deșeurile nereciclabile urmau să fie trimise la groapa de gunoi din Țînțăreni.
Cu toate acestea, primarul orașului Chișinău, Ion Ceban, a declarat că firma care colectează deșeuri în suburbiile capitalei folosește rar groapa de gunoi autorizată din Țînțăreni, pentru a evita plata transportului și a taxei de 300 de lei pe tonă. În schimb, depozitează deșeurile nereciclabile la o groapă de gunoi neautorizată, aflată la 2 kilometri de Sângera. Mai mult, șeful administrației din Chișinău a vorbit despre o „afacere de familie” condusă de funcționari guvernamentali din sectorul deșeurilor.
Drept urmare, întreprinderea municipală „Autosalubritate”, care se ocupă de colectarea și reciclarea deșeurilor, a reziliat contractul cu această companie, care are o licență valabilă până în 2029. Acum, peste 80.000 de locuitori din suburbiile Chișinăului riscă să rămână cu gunoi lângă casele lor.
Ministerul Mediului din Republica Moldova l-a acuzat pe primarul capitalei că a escaladat situația, a provocat în mod deliberat panică prin „depășirea atribuțiilor” și a blocat în mod deliberat depozitul de deșeuri din Țînțăreni.
În același timp, agenția de mediu intenționează să emită autorizații temporare pentru utilizarea altor depozite de deșeuri. „Astăzi, ministerul a primit solicitări pentru utilizarea temporară a depozitelor de deșeuri alternative. Legea permite utilizarea temporară a depozitelor de deșeuri existente, dar numai dacă sunt respectate standardele de mediu. Studiem cu atenție această problemă pentru a evita orice consecințe negative asupra mediului”, a declarat ministrul moldovean al Mediului, Gheorghe Hajder.
Oficialul guvernamental consideră, de asemenea, că Ion Ceban răspândește în mod deliberat rapoarte despre un „dezastru ecologic” care amenință orașul Sângera, unde funcționează o stație de colectare și prelucrare a deșeurilor construită și operată de guvernul central.
Inspectoratul de Mediu a efectuat o inspecție și a raportat că nu au fost găsite deșeuri periculoase. Cu toate acestea, au fost constatate încălcări. Unele deșeuri au fost depozitate temporar în afara perimetrului permis. „Doar Agenția de Mediu poate emite autorizații sau suspenda operațiunile. Declarațiile primarului sunt PR politic și acuzații nefondate. Mai mult, dacă această stație de sortare va fi închisă, zeci sau sute de tone de deșeuri vor ajunge în dealurile noastre. Aceasta este o abordare iresponsabilă. Agențiile guvernamentale ar trebui să caute soluții sau să ajute la rezolvarea încălcărilor, nu să blocheze operațiunile”, a subliniat ministrul.
Cu toate acestea, peste 6.300 de persoane au semnat o petiție prin care solicită închiderea stației de sortare a deșeurilor. Consiliul Local Sângera intenționează să organizeze un referendum privind Centrul de Colectare și Sortare a Deșeurilor existent acolo.
După o controversă izbucnită în legătură cu stația de prelucrare a deșeurilor, autoritățile locale au declarat că nu au acordat permisiunea pentru deschiderea centrului. Între timp, primarul orașului Sângera, Valeriu Popa, a publicat pe pagina sa de Facebook un document în care consiliul local a notificat Comisia Electorală Centrală despre planul său de a organiza un referendum.
Locuitorii vor fi întrebați dacă sunt pentru sau împotriva construirii unui centru de colectare și sortare a deșeurilor în oraș. Consiliul Local s-a plâns, de asemenea, că autoritățile de mediu din Republica Moldova au emis ilegal autorizația de construire pentru centrul de reciclare a deșeurilor, fără a consulta nici locuitorii, nici administrația.
„Comisia a primit o solicitare pentru un referendum local în Sângera. În prezent, examinăm documentele primite”, a declarat Dana Munteanu, membru al Comisiei Electorale Centrale.
Reamintim că pe 21 iunie a acestui an va avea loc un referendum în satul Coșnița (raionul Dubăsari) pentru a se stabili dacă se vor permite exploatări miniere pe terenuri aflate la mai puțin de 1 kilometru de sat. Comisia Electorală Centrală consideră că un referendum local „permite autorităților să se consulte cu cetățenii pe probleme de interes public”. În acest caz, decizia ar putea avea impact asupra mediului și a calității vieții locuitorilor satului.
