26.08.2026
Până acum, compania „Gagauziya Radio Televizione” (GRT) – furnizorul regional de media public – funcționa în conformitate cu o lege specială, bazată pe statutul juridic special al Unității Teritoriale Autonome Găgăuzia.
Acum însă, în Codul televiziunii și radioului a fost introdus un capitol separat, dedicat principalului mijloc de comunicare în masă din Găgăuzia, conform căruia televiziunea publică din Găgăuzia va fi gestionată și finanțată sub controlul Consiliului pentru Televiziune și Radio al Republicii Moldova (CA).
În special, CA va trebui să organizeze un concurs pentru alegerea membrilor Consiliului Regional de Supraveghere și ai Comitetului Regional de Conducere, care, la rândul lor, vor organiza concursul pentru funcția de director al GRT.
Între timp, deputații opoziției din Parlamentul Republicii Moldova au supus acest proiect unei critici aspre. Aceștia au atras atenția asupra faptului că noul capitol al Codului radioteleviziunii exclude organele Autonomiei Găgăuze din formarea conducerii GRT. Opozanții subliniază că fondatorul GRT este Adunarea Populară a Găgăuziei (APG), care asigură finanțarea televiziunii publice găgăuze din bugetul regional.
Iar originarul din Comrat, fostul procuror al Găgăuziei și Procurorul General al Republicii Moldova, Alexandr Stoianoglo, a semnalat contradicțiile proiectului de lege. Parlamentarul și etnicul găgăuz a atras atenția asupra faptului că noile prevederi obligă GRT să asigure cel puțin 50% din producția sa în limba minorității. Dar, pe de altă parte, membrii Consiliului de Supraveghere, care vor gestiona compania de televiziune găgăuză, trebuie să cunoască doar limba română, cunoașterea limbii găgăuze nefiind obligatorie.
Reamintim că conflictul lingvistic dintre Găgăuzia și autoritățile centrale ale Republicii Moldova s-a acutizat puternic în ultima perioadă. Acest lucru poate fi urmărit, de exemplu, în situația din jurul Colegiului Industrial numit după președintele Turciei, Recep Tayyip Erdoğan, din Comrat, construit cu bani turcești încă din 2024. Cu toate acestea, cursurile în instituția de învățământ nu au început încă (și nu vor începe nici în acest an), deoarece autoritățile centrale ale Republicii Moldova insistă ca procesul educațional să se desfășoare exclusiv în limba română. Doar unele discipline pot fi predate în găgăuză și engleză. La rândul lor, autoritățile Autonomiei Găgăuze au acuzat conducătorii moldoveni că decizia privind predarea în colegiu în limba română a fost luată „fără a lua în considerare mediul lingvistic al Găgăuziei” și nu au prevăzut grupuri cu predare în limba rusă.
Dar cele mai mari probleme ale regiunii autonome sunt legate de organizarea alegerilor. Întrucât în acest an, în Găgăuzia urmează să fie ales bașcanul, funcția rămânând vacantă după ce a intrat în vigoare sentința care l-a condamnat pe șeful Autonomiei, Evghenia Guțul, la șapte ani de închisoare. În plus, găgăuzii trebuie să decidă asupra Adunării Populare, alegerile pentru care ar fi trebuit să aibă loc încă din noiembrie anul trecut, dar au fost blocate de autoritățile centrale ale Republicii Moldova, care nu doresc să acorde APG dreptul de a forma organul electoral local.
În legătură cu toate acestea, problema gestionării furnizorului regional de media public GRT pare mai actuală ca niciodată. Apropo, astăzi, APG urmează să stabilească data alegerilor pentru bașcanul Găgăuziei. În plus, deputații intenționează să examineze Declarația APG privind necesitatea respectării statutului juridic special al Găgăuziei, a competențelor autorităților Autonomiei, a principiilor democratice și electorale.
În general, așteptăm o nouă escaladare a confruntării moldo-găgăuze…
