28.08.2026
Pe ordinea de zi a ședinței APG se aflau două puncte: stabilirea datei alegerilor pentru bașcanul Găgăuziei și adoptarea unei declarații privind necesitatea respectării statutului juridic special al Găgăuziei, a competențelor organelor de conducere ale autonomiei, precum și a principiilor democratice și electorale.
Cu toate acestea, la ședință s-au prezentat doar 16 dintre cei 35 de deputați. Inițial, ședința a fost amânată cu 15 minute. Dar nici după pauză, numărul aleșilor populari nu a crescut. Evident, membrii APG au preferat vacanța de vară rezolvării problemelor stringente.
La rândul lor, autoritățile centrale ale Republicii Moldova au acuzat conducerea Găgăuziei de sabotarea adoptării deciziei privind stabilirea datei alegerilor pentru bașcan. „Scopul acestui lucru este de a menține la putere fostele autorități din regiune, asociate cu oligarhul fugar Ilan Șor, și de a destabiliza situația în Găgăuzia. O parte dintre deputații găgăuzi au sabotat intenționat ședința, după ce s-au întâlnit cu ambasadorul Federației Ruse în Republica Moldova, Oleg Ozerov”, au declarat reprezentanții Comisiei Electorale Centrale (CEC) a Republicii Moldova.
Oricum ar fi, președintele legislativului Găgăuziei, Valentin Gaidarji, a anunțat că va convoca prezidiul APG pentru a stabili o nouă dată pentru ședința privind organizarea alegerilor pentru bașcan.
În ajunul ședinței eșuate a APG, se considera că alegerile anticipate pentru șeful Autonomiei ar trebui să aibă loc pe 15 noiembrie – în aceeași zi cu alegerile pentru Adunarea Populară a Găgăuziei. Această dată a fost stabilită după ce, pe 25 august, Parlamentul Republicii Moldova a aprobat definitiv legea privind transferul atribuțiilor de organizare a proceselor electorale în regiune de la comisia electorală locală la Comisia Electorală Centrală a Republicii Moldova. Conform acestei hotărâri, pe 15 noiembrie, locuitorii Unității Teritoriale Autonome Găgăuzia vor alege pentru ultima dată deputații Adunării Populare în circumscripții uninominale. Următoarele alegeri în Găgăuzia se vor desfășura, ca și în restul Republicii Moldova, pe liste de partid.
Între timp, socialiștii moldoveni s-au hotărât deja atât asupra candidaților pentru APG, cât și asupra pretendentului pentru funcția de șef al regiunii. „Avem candidați pentru participarea la alegerile pentru Adunarea Populară a Găgăuziei în toate cele 35 de circumscripții. Avem un candidat pentru alegerile de bașcan al Găgăuziei. Cred că acest candidat va fi Grigore Uzun. El poate câștiga alegerile pentru bașcan încă din primul tur. Când vor fi anunțate alegerile pentru bașcan, nu știm încă, dar ne pregătim serios și suntem gata să participăm”, a declarat liderul PSRM, Igor Dodon.
Reamintim că Grigore Uzun a mai participat la alegerile pentru bașcanul Găgăuziei în 2023. Atunci, socialistul a pierdut în turul al doilea cu un procentaj mic (47,66% față de 52,34%) în fața Evgheniei Guțul, condamnată în 2025 la șapte ani de închisoare în dosarul „Finanțarea ilegală a partidului «Șor»”.
Anterior, am relatat și despre adoptarea, pe 25 august a acestui an, de către Parlamentul Republicii Moldova, a proiectului de lege privind modificările la Codul televiziunii și radioului din Republica Moldova, referitoare la reglementarea activității postului public de televiziune al Unității Teritoriale Autonome Găgăuzia (GRT). Dacă până acum compania „Gagauziya Radio Televizione” (GRT) – furnizorul regional de media public – funcționa în conformitate cu o lege specială, bazată pe statutul juridic special al Autonomiei Găgăuze, acum televiziunea publică din Găgăuzia va fi gestionată și finanțată sub controlul Consiliului pentru Televiziune și Radio al Republicii Moldova.
În general, ofensiva asupra drepturilor Unității Teritoriale Autonome Găgăuzia este în plină desfășurare.
, în care urma să se stabilească data alegerilor pentru funcția de bașcan al Autonomiei, nu a avut){kind=link}