02.10.2026
Reamintim că, pe 15 martie 2025, Guvernul Republicii Moldova a aprobat Strategia de reformă a administrației publice. În ianuarie 2026, secretarul general al Guvernului Republicii Moldova, Alexei Buzu, a anunțat că Executivul lansează oficial reforma administrativ-teritorială. Dacă în prezent Republica Moldova este formată din 35 de unități teritoriale, inclusiv 32 de raioane, după reformă numărul raioanelor era planificat să fie redus la zece.
La rândul său, actualul prim-ministru Vasile Tofan, în primăvara acestui an, când era doar partener senior al Fondului de Investiții Directe „Horizon Capital”, propunea să lichideze complet raioanele – al doilea nivel al administrației publice locale – și, totodată, să reducă numărul municipalităților la 40, pentru ca la o primărie să revină nu mai puțin de 65 de mii de locuitori.
Și iată că acum, șeful Cabinetului de Miniștri a prezentat varianta de compromis a „restructurării” administrative, conform căreia raioane în Republica Moldova nu vor exista, ci vor fi trei regiuni – Nord, Centru și Sud.
Astfel, regiunea Nord va uni 11 raioane – Briceni, Ocnița, Edineț, Dondușeni, Rîșcani, Drochia, Soroca, Florești, Sîngerei, Fălești și Glodeni, în care în prezent locuiesc 514 mii de persoane. Centrul administrativ al regiunii Nord, desigur, vor fi Bălți. Totodată, „capitala nordului” își va păstra statutul și nu va intra în componența regiunii.
Regiunea Centru va include 13 raioane – Șoldănești, Rezina, Telenești, Orhei, Dubăsari, Criuleni, Anenii Noi, Ialoveni, Hîncești, Strășeni, Nisporeni, Călărași și Ungheni (670 de mii de locuitori). Centrul administrativ al acestei regiuni va fi Chișinăul, care, ca și Bălți, va rămâne cu autonomia sa municipală.
Regiunea Sud va include șapte raioane – Leova, Cimișlia, Căușeni, Ștefan Vodă, Basarabeasca, Cantemir și Cahul, care va deveni orașul-capitală al sudului. Aici locuiesc circa 280 de mii de băștinași moldoveni.
Autonomia Găgăuză, desigur, nu va intra în componența regiunii Sud și își va păstra statutul special. De asemenea, relativ „independent” va rămâne raionul Taraclia, populat în majoritate de bulgari. Doar că „raionul” Taraclia va fi transformat în „municipiu”.
Potrivit autorităților moldovenești, regiunile vor avea mai puține competențe decât au acum raioanele. „Ele se vor ocupa în principal de dezvoltarea regiunilor, coordonarea și proiectele care afectează mai multe localități. Regiunile vor ajuta primăriile să pregătească proiecte comune, să atragă finanțare și să realizeze investiții care depășesc posibilitățile unei singure localități. Totodată, instituțiile și serviciile raioanelor actuale vor trece sub administrarea primăriilor sau a autorităților centrale. Ele vor rămâne în aceleași clădiri și localități în care se află acum”, a comunicat șeful Guvernului Republicii Moldova, Vasile Tofan.
Astfel, este evident că sistemului administrației publice locale din Republica Moldova îi vine sfârșitul, iar în țară se instaurează o verticală rigidă a puterii. În plus, după cum se știe, după reforma administrativă în republică nu ar trebui să rămână localități cu o populație mai mică de trei mii de persoane, iar satele care nu vor dori să se unească vor fi forțate să o facă prin metoda silnică. „Unul dintre elementele principale ale reformei va fi unificarea voluntară a localităților. În cazul absenței unor soluții voluntare după alegerile locale din 2027, se va aplica consolidarea forțată”, a declarat pe 9 aprilie secretarul general al Guvernului Republicii Moldova, Alexei Buzu, prezentând reforma administrativ-teritorială moldovenească.
Și este perfect firesc că un asemenea voluntarism nu putea să nu provoace un val de protest la nivel local. Astfel, președinta Congresului Autorităților Locale din Moldova (CALM), primarul satului Selemet, Tatiana Badan, și-a exprimat opinia că conceptul de reformă administrativă locală prezentat de autorități „ridică mai multe întrebări decât oferă soluții”. Potrivit acesteia, „sub termenii tehnocratici se ascunde o realitate dură: încercarea de a reduce vocea comunităților, de a diminua numărul primarilor și consiliilor și de a reduce la minimum democrația”. Iar la sfârșitul lunii iulie, CALM s-a adresat cu o scrisoare autorităților țării, cerând intervenția urgentă în desfășurarea reformei administrativ-teritoriale a administrației publice locale. În apelul adresat președintelui Republicii Moldova, președintelui și deputaților Parlamentului Republicii Moldova, prim-ministrului, procurorului general și directorului Serviciului de Informații și Securitate (SIS), reprezentanții CALM au vorbit despre presiunea asupra administrațiilor locale și despre faptul că termenul stabilit de 31 iulie, după care autoritățile locale nu vor mai putea folosi mecanismele actuale de unificare voluntară, va fi ilegal.
Anterior, am relatat, de asemenea, cum pe 1 septembrie locuitorii satului Coșernița (raionul Criuleni) au organizat o adunare în cadrul căreia au refuzat să se unească cu localitatea vecină Boșcana, așa cum prevede proiectul reformei teritorial-administrative desfășurate de autoritățile moldovenești. Oamenii și-au exprimat atunci disponibilitatea de a renunța la ajutorul material al conducerii țării, doar pentru a nu se uni cu vecinii. Cu atât mai mult cu cât au făcut acest lucru de două ori, dar nu au obținut niciun rezultat tangibil. În plus, locuitorii satului Coșernița s-au plâns că, după unirea cu satul Boșcana, în localitatea lor au fost demolate grădinița și baia, iar acum se mai plănuiește să fie adus la ei și gunoiul de la vecini. „Suntem împinși ca oile în staul. Nu este corect, avem dreptul să ne exprimăm opinia”, a spus la acea adunare primarul satului, Fiodor Țipa, care, ca mulți alții, este susținător al unirii doar cu orașul Vadul lui Vodă, care face parte din municipiul Chișinău. În plus, dacă vor fi uniți forțat cu satul Boșcana, locuitorii satului Coșernița și-au exprimat disponibilitatea de a protesta în fața Parlamentului Republicii Moldova: „Dacă vom fi uniți normativ cu vecinii, vom ieși cu furcile”.
