Băieți, hai să trăim în prietenie!

15.10.2026

Regulile de luptă în cursa electorală găgăuză se referă atât la agitarea obișnuită, cât și la activitatea online. „Scopul noului Cod este de a asigura o competiție corectă, informarea obiectivă a alegătorilor și relații respectuoase între participanții la campanie”, au menționat reprezentanții Comisiei Electorale Centrale a Republicii Moldova.

Conform proiectului, semnatarii codului se obligă să nu publice, inclusiv pe internet, materiale false, discreditatoare, calomnioase și sexiste, să nu incite la ură și să nu instige la discriminare sau violență. Separat, în document este stipulată interdicția privind utilizarea așa-numitului „conținut manipulator”, adică publicații create cu ajutorul inteligenței artificiale, destinate inducirii în eroare a alegătorilor. „Această prevedere se aplică materialelor electorale, publicațiilor, comentariilor, transmisiunilor în direct și altor forme de comunicare electorală pe internet”, au precizat reprezentanții CEC.

Codul prevede, de asemenea, respectarea libertății presei și a dreptului jurnaliștilor de a reflecta alegerile. Semnatarii documentului nu trebuie să împiedice activitatea jurnaliștilor, să îi intimideze, să îi persecute sau să îi discrediteze. Obligații similare vizează angajații organelor electorale și observatorii acreditați. În plus, participanții la campanie se obligă să nu împiedice desfășurarea evenimentelor electorale ale altor candidați, distribuirea materialelor lor de agitare și participarea cetățenilor la astfel de evenimente.

Un bloc separat al Codului de conduită este dedicat interzicerii mituirii alegătorilor și transportării electoratului la secțiile de votare. „Semnatarii documentului se obligă să nu promită și să nu ofere cetățenilor bani sau bunuri pentru a-i determina să voteze pentru un anumit candidat, să se abțină de la vot sau să își înainteze candidatura”, au comunicat reprezentanții CEC.

În document se vorbește și despre inadmisibilitatea participării la agitare a oficialilor străini, a instituțiilor de stat și a organelor de putere ale altor țări, precum și a organizațiilor internaționale. Separat este prevăzută interdicția privind utilizarea atributelor partidelor politice declarate neconstituționale în Republica Moldova. În acest context, apare o întrebare logică. De ce vorbește CEC despre astfel de partide la plural? La urma urmei, în țară a fost declarat neconstituțional un singur partid – „Șor”, a cărui reprezentantă, Evghenia Guțul, a câștigat ultimele alegeri pentru funcția de bașcan al Găgăuziei în 2023. Totuși, un an mai târziu a fost condamnată la 7 ani pentru „finanțare ilegală a partidului”, din cauza căreia, de fapt, alegerile șefului regiunii sunt acum organizate în mod anticipat.

Se presupune că semnatarii regulilor Codului se obligă ei înșiși să raporteze cu bună-credință despre posibilele încălcări și să contribuie la eliminarea lor. Iar Consiliul Electoral Central al Autonomiei Găgăuze și CEC vor putea informa public despre încălcări, pentru a-și exprima dezaprobarea față de un astfel de comportament. „Totodată, mecanismul de control public prevăzut de Cod nu înlocuiește competențele organelor electorale de supraveghere a respectării Codului electoral și a altor acte normative”, au atras atenția reprezentanții CEC.

Și, în final, CEC a îndemnat candidații, partidele politice, mass-media, societatea civilă și alte persoane interesate să prezinte observațiile lor privind Codul de conduită pentru participanții la alegerile din Găgăuzia. Totodată, Comisia Electorală Centrală intenționează să prezinte Codul finalizat până la începutul campaniei electorale. Dar, permiteți-ne, când va fi timp să chibzuim asupra acestor propuneri, dacă campania electorală din Găgăuzia începe oficial deja mâine, 16 octombrie?

În general, „dezbaterile publice” ale „Codului de conduită” conceput de Comisia Electorală Centrală par a fi doar o formalitate goală, ca, de altfel, întreaga „sistem democratic” al Republicii Moldova sub puterea PAS.

Apropo, însuși partidul de guvernământ „european” nu și-a prezentat candidații la alegerile din Autonomia Găgăuză, explicând acest lucru prin șansele mici de victorie. Ei bine, cum altfel! La urma urmei, la Referendumul privind aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană din 2024, doar 3% dintre găgăuzi au votat pentru integrarea europeană. Atât era atunci în Găgăuzia și pentru Maia Sandu în turul al doilea al alegerilor prezidențiale. Aceleași 3% a obținut PAS în Autonomie și la alegerile parlamentare de anul trecut.

Dar, dacă autoritățile centrale moldovenești nu sunt în stare să oblige populația Găgăuziei să voteze „corect”, atunci „bețe în roate” candidaților găgăuzi la Chișinău sunt gata să pună întotdeauna. Astfel, zilele trecute, consiliul electoral de circumscripție Vulcănești a luat decizia de a nu-l admite la alegerile pentru Adunarea Populară a Găgăuziei (APG) pe actualul șef al organului legislativ al Autonomiei, Valentin Gaidarji. Politicianul, reamintim, a fost refuzat înregistrarea în calitate de candidat independent, deoarece Agenția Proprietății Publice (ASP), chipurile, nu a actualizat datele privind apartenența sa politică. Cert este că anterior V. Gaidarji a făcut parte din partidul „Acasă Construim Europa” (PACE), pe care CEC nu l-a admis la alegerile din Găgăuzia. Deși, cu mai bine de o lună în urmă, Valentin Gaidarji a informat ASP despre ieșirea din partidul aflat în dizgrație. „Am motive să afirm că instituțiile de stat acționează coordonat împotriva candidatului din opoziție”, a declarat încă președintele APG, adăugând că intenționează să conteste în instanță înlăturarea sa de la alegeri.

Sau luați modificarea bruscă de către partidul de guvernământ a Codului electoral al Republicii Moldova, conform căreia candidat la funcția de bașcan al Găgăuziei (localitate unde majoritatea locuitorilor vorbesc exclusiv în rusă) poate fi doar o persoană care cunoaște limba română. Din această cauză, nu a putut pretinde la funcția de șef al Autonomiei deputatul în Parlamentul Republicii Moldova, Grigore Uzun, înaintat de Partidul Socialiștilor. „Să modifici legea cu două săptămâni înainte de începerea cursei electorale și să-i pui pe toți în fața faptului împlinit că nu vei participa dacă nu cunoști limba – consider că este anticonstituțional și contravine practicii europene”, se indigna atunci liderul socialiștilor moldoveni, Igor Dodon.

În general, este evident că autoritățile centrale moldovenești fac tot posibilul pentru a controla în totalitate alegerile din Găgăuzia și consideră că în lupta cu regiunea rebelă toate mijloacele sunt bune. Astfel, pe 25 august a acestui an, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat proiectul de lege privind modificările la Codul televiziunii și radioului din Republica Moldova, referitoare la reglementarea activității postului public de televiziune al Unității Teritoriale Autonome Găgăuzia (GRT). Dacă până atunci compania „Gagauziya Radio Televizione” (GRT) – furnizorul regional de media public – funcționa în conformitate cu o lege specială, bazată pe statutul juridic special al Autonomiei, acum televiziunea publică din Găgăuzia este gestionată și finanțată sub controlul Consiliului pentru Televiziune și Radio al Republicii Moldova.