04.09.2026
Pe 2 septembrie, Guvernul Republicii Moldova a aprobat rectificarea bugetului de stat pentru anul curent, care prevede cheltuieli suplimentare de aproximativ 2,8 miliarde de lei. Potrivit autorităților, fondurile suplimentare vor fi direcționate către plăți unice pentru bugetarii al căror salariu lunar nu depășește 20 de mii de lei, compensații pentru resursele energetice în sezonul rece, proiecte de infrastructură locală și Fondul Rutier. Astfel, deficitul bugetar în acest an va atinge 23 de miliarde de lei, sau 5,95% din PIB.
Să analizăm necesitatea injecțiilor bugetare suplimentare pe puncte. În ceea ce privește lucrătorii din sectorul bugetar, în primul rând profesorii, cărora li s-a promis majorarea salariilor de la 1 septembrie, dar apoi amânată pentru anul următor, reamintim că li s-a promis să li se plătească în octombrie câte 4 mii de lei personalului didactic principal și câte 2 mii de lei personalului auxiliar. Prin urmare, în acest caz, este într-adevăr necesar să se caute fonduri suplimentare în buget, pentru ca profesorii din Republica Moldova să nu organizeze protestele în masă anunțate.
Cu toate acestea, în ceea ce privește compensațiile pentru cheltuielile cu utilitățile în sezonul rece, situația este inversă. Conducerea țării a decis recent să reducă drastic cuantumul lunar al acestor plăți și să înăsprească evaluarea criteriilor de vulnerabilitate a populației. Adică, compensațiile vor fi mult mai mici, prin urmare, acest articol al cheltuielilor bugetare nu ar trebui să fie considerat ca fiind supus majorării.
În ceea ce privește proiectele de infrastructură, inclusiv cele rutiere, cea mai mare parte a finanțării acestora provine din surse externe și, în primul rând, din așa-numitul „Plan de creștere al UE pentru Moldova” („Moldova Growth Plan”), conform căruia Republica Moldova ar trebui să primească până în 2028 din fonduri europene 1,9 miliarde de euro. Prin urmare, și această justificare pentru necesitatea majorării bugetului pentru 2026 poate fi considerată nefondată.
În ajunul aprobării de către deputați a rectificărilor bugetare în primă lectură, președintele Parlamentului Republicii Moldova, Igor Grosu, a asigurat că situația nu va scăpa de sub control sub nicio formă. Și, în general, trebuie să privim mai optimist spre viitor. „Da, acest deficit există, dar este gestionabil. Probabil, vom aborda altfel proiectul bugetului pentru 2027, vom avea mai mult timp pentru dezbaterea acestuia. Domnul prim-ministru are deja idei despre cum să reducă acest deficit, dar vom discuta acest lucru în legătură cu proiectul pentru 2027”, a declarat liderul partidului de guvernământ PAS.
La rândul lor, reprezentanții opoziției parlamentare au criticat creșterea planificată a deficitului bugetar, au acuzat autoritățile de gestionarea ineficientă a fondurilor publice și de grabă în adoptarea deciziilor importante.
„Cei 101 deputați care trebuie să ridice mâna și să dezbată aceste rectificări au avut la dispoziție doar o singură noapte pentru a le studia. Și acest lucru fără a lua în considerare alte proiecte importante pentru prima și a doua lectură – de exemplu, modificările la legea Curții Constituționale și legea investițiilor. Din păcate, continuă această practică dăunătoare, când proiecte foarte importante, precum rectificarea bugetului, sunt adoptate într-o singură noapte”, a subliniat președintele Partidului Dezvoltării și Consolidării Moldovei, Ion Chicu, adăugând că „începând de anul viitor, țara se va confrunta cu o reducere drastică a cheltuielilor, iar apoi va urma o terapie de șoc”.
Noul lider al Partidului Comuniștilor din Republica Moldova, Diana Caraman, a numit proiectul de majorare a deficitului bugetar unul dintre indicatorii eșecului autorităților în domeniul economic: „Sub actuala putere și acest guvern, din păcate, Republica Moldova nu se așteaptă la îmbunătățiri și creștere economică. Aceasta înseamnă că nici veniturile cetățenilor nu vor crește, nici calitatea vieții nu se va îmbunătăți, așa cum li s-a promis oamenilor acum un an. Reamintesc, a trecut foarte puțin timp – doar un an de când PAS a obținut majoritatea în parlament. Situația se înrăutățește, deficitul crește, oamenii devin tot mai vulnerabili, iar calitatea vieții lor scade”.
„Majorarea deficitului cu peste 2 miliarde! Le urez băieților de la putere noroc în căutarea banilor, pentru că în campania electorală au făcut promisiuni în stânga și în dreapta și s-au cam înglodat în ele”, a scris pe pagina sa de Facebook liderul partidului „Democrația Acasă”, Vacile Cjstiuc.
Și, într-adevăr, din ce resurse intenționează conducătorii Republicii Moldova să compenseze cheltuielile neprevăzute? De exemplu, conform prognozei macroeconomice actualizate publicate recent de Ministerul Dezvoltării Economice al Republicii Moldova, creșterea PIB-ului în acest an va scădea cu 0,4 puncte procentuale. Dacă inițial Guvernul Republicii Moldova estima o creștere a PIB-ului în 2026 de 2,2%, acum autoritățile nu intenționează să majoreze produsul intern brut cu mai mult de 1,8%. În prognoza sa, Ministerul Economiei menționează că, în ciuda „creșterii industriei, comerțului, energiei, activităților de servicii auxiliare și sănătății”, în primul trimestru al acestui an, creșterea PIB-ului a fost de doar 0,4%.
Rămâne o singură speranță – în același „Plan de creștere economică” european. Dar și aici, însă, au apărut probleme. Astfel, UE, la sfârșitul lunii august a acestui an, a amânat următoarea tranșă în cadrul acestui program. Motivul – întârzierea lucrărilor la construcția liniei electrice Isaccea-Vulcănești-Chișinău, care urma să fie dată în funcțiune încă de la sfârșitul anului trecut. Dar din cauza unui transformator defect de producție spaniolă la substația Chișinău, punerea în funcțiune a acestei așa-numite „Linii a independenței energetice” este din nou amânată pe o perioadă nedeterminată.
