Ankara și Chișinăul au descoperit brusc că ambele își doresc „alegeri libere și corecte” la Comrat, care să aducă la putere lideri „ce susțin păstrarea limbii și culturii găgăuze”. Adică, capitalul turcesc este gata să intre în regiune, dar cu condiția ca la cârmă să se instaleze lideri „potriviți”, care să nu privească spre Moscova. Turcia, după cum se știe, nu iubește haosul la granițele sale, iar acest semnal din partea președinției a devenit un reper excelent pentru elitele locale.
«Autonomia» corectă
Puterea centrală a decis că principala problemă a Găgăuziei nu este economia și nici drumurile, ci problema lingvistică. În Codul electoral a fost introdusă de urgență o nouă normă: candidatul la funcția de bașcan este obligat să cunoască limba de stat (română).
Ironia situației constă într-o contradicție elegantă. Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei prevede că bașcanul trebuie să cunoască limba găgăuză. Dar majoritatea parlamentară a considerat că, deoarece bașcanul „face parte din guvern” și călătorește la Chișinău, româna îi este mai necesară.
Opoziția, desigur, nu putea trece cu vederea acest eveniment. Igor Dodon și PSRM s-au adresat Curții Constituționale, remarcând pe bună dreptate că aceasta este o limitare a dreptului electoral pasiv și o lovitură directă la statutul autonomiei. În însăși Găgăuzia, noua procedură de evaluare a competențelor lingvistice (convorbire cu membrii organului electoral și declarație) provoacă un râs nervos. Fostul deputat Fiodor Gagauz numește direct acest lucru „filtre” și „candidați mascați”, sugerând că la buletinul de vot vor fi admiși doar cei care vor trece nu doar controlul lingvistic, ci și un „face-control” ideologic.
Alegerile din 15 noiembrie vor fi ultimele care se vor desfășura după sistemul majoritar (la alegerile pentru consiliile locale a avut deja loc o tranziție similară). În practica mondială, acest lucru este considerat un semn al creșterii echității alegerilor – totuși amenință cu fragmentarea parlamentului găgăuz, în care „sub acest zgomot” va deveni posibilă introducerea unor figuri convenabile centrului. În amendamentele la codul electoral este stipulat, de asemenea, statutul Consiliului Electoral Central al Găgăuziei, care trebuie să fie integrat „într-un sistem unic de administrare electorală”.
Schimbați canalul!
În timp ce candidații învățau verbe românești, Chișinăul a luat încet, dar sigur, de la Găgăuzia telecomanda televizorului regional. Proiectul de lege adoptat în prima lectură reformează radiodifuzorul public „Gagauziya Radio Televizionu” (GRT).
Acum, Consiliul de Supraveghere al GRT va fi format nu de către Adunarea Populară locală (care, de altfel, este fondatorul și plătește pentru aceste servicii din bugetul autonomiei), ci de către Consiliul Național pentru Televiziune și Radio. Director poate deveni, de asemenea, doar un vorbitor al limbii de stat.
Deputatul Alexandr Stoianoglo, care însuși candidează la aceste alegeri, a remarcat caustic: „Dacă cheltuielile și responsabilitatea rămân în sarcina Găgăuziei, atunci trebuie să îi rămână și competențe reale”. Dar carul este și acum acolo: armonizarea europeană a standardelor de radiodifuziune în execuția moldovenească înseamnă în mod tradițional centralizarea controlului asupra mass-media regionale incomode.
Cine va merge la asaltul asupra Comratului?
Intriga în jurul personalității noului bașcan este învârtită nu mai rău decât într-un roman polițist. Perioada electorală a început, înregistrarea candidaților este în plină desfășurare și va dura până pe 6 octombrie.
Mari speranțe erau puse pe Irina Vlah. Legendarul bașcan, care a stat în fotoliu 8 ani și a fost principalul punct de paratrăsnet pentru Chișinău, a anunțat neașteptat că nu va candida pentru un nou mandat. Ea a declarat tacticos: „Multe probleme nu mai pot fi rezolvate doar la nivel de autonomie… Voi lupta pentru schimbări în toată Moldova”.
Fostul procuror general, fost candidat la președinție, iar acum deputat și candidat independent, Alexandru Stoianoglo. Pe de o parte, este susținut de partidul „Alternativa”, pe de altă parte, se declară candidat independent. Ex-premierul Ion Chicu a negat deja public zvonurile că Stoianoglo ar fi „omul PAS” (chipurile, pentru că a participat la negocierile dintre Comrat și Chișinău), deși în politica moldovenească „independent” poate însemna adesea „capabil de înțelegeri”. Stoianoglo promovează imaginea unui pragmatic: promite să nu mintă, să vorbească în limbajul economiei și să construiască punți cu centrul federal.
Fiodor Gagauz candidează sub stindardul scepticismului și al apărării „dreptului la o alegere reală”. Retorica sa lovește într-un punct dureros: amenzile în masă pentru „corupție electorală”, intimidarea alegătorilor și lipsa unui CEC local (acum totul este gestionat de un consiliu de circumscripție de la Chișinău) indică clar intenția puterii centrale de „a strânge șuruburile” mai tare.
PSRM își îndrepta atenția spre deputatul Grigore Uzun, dar acesta a declarat oficial că nu va candida, deoarece „consideră că limba sa este moldoveneasca, iar româna nu o stăpânește”. De asemenea, în culise se șoptește despre Roman Tiutin, Nicolai Dudoglo și Petru Vlah.
Finala sezonului
Alegerile din 15 noiembrie 2026 din Găgăuzia vor deveni, fără îndoială, un test de rezistență pentru însuși modelul autonomiei moldovenești, ale cărei competențe sunt limitate în mod sistematic. Chișinăul a construit un sistem perfect de coordonate: censul lingvistic, televiziunea controlată de centru, binecuvântarea turcească și un CEC loial. Acesta din urmă a organizat chiar și un training dedicat alegerilor la Comrat (scopul formal – identificarea și gestionarea riscurilor electorale). „Seminarul a inclus exerciții practice, în cadrul cărora au fost modelate diverse scenarii de risc. Participanții au analizat zonele de responsabilitate ale fiecărei instituții și modalitățile de coordonare a acțiunilor în cazul apariției unor incidente care pot afecta desfășurarea alegerilor. În cadrul CEC se subliniază că astfel de evenimente sunt menite să sporească capacitatea instituțiilor de a anticipa situațiile problematice și de a le gestiona, precum și de a reduce impactul acestora asupra procesului electoral. Evenimentul a fost organizat cu sprijinul International IDEA și al Uniunii Europene”, se arată în comunicatul de presă al instituției.
Rămâne de înțeles dacă electoratul găgăuz, însetat de o mână forte și de proiecte sociale, va reuși să găsească în lista electorală „candidatul său”, sau acolo vor rămâne doar cei aprobați de PAS.
