09.10.2026
La ședința parlamentară închisă puteau fi prezenți doar deputații și un număr foarte limitat de angajați ai secretariatului organului legislativ. Deputații erau admiși pe baza actului de identitate și nu aveau posibilitatea de a aduce cu ei niciun dispozitiv electronic, inclusiv telefoane, laptopuri sau ceasuri.
Astfel, în sală au ajuns în total 82 de aleși ai poporului. 62 dintre ei au votat. Pentru proiectul militarist au ridicat mâna reprezentanții PAS, ai „Partidului Nostru” și unii deputați independenți.
După această ședință secretă, președintele Parlamentului Republicii Moldova, Igor Grosu, le-a povestit jurnaliștilor că au discutat despre modernizarea structurii forțelor armate ale țării, efectivul armatei și tot ce ține de „adaptarea la noua realitate”. Apropo, ministrul apărării al Republicii Moldova, Anatolie Nosatîi, la „Moldova Security Forum”, care avea loc în același timp la Chișinău, vorbea despre faptul că proiectul deputaților prevede creșterea efectivului Armatei Naționale a Republicii Moldova.
În ceea ce privește secretizarea evenimentului parlamentar, I. Grosu s-a referit la legislația moldovenească, respingând totodată săgețile critice din partea opoziției: „Există lege. Dacă documentul are mențiunea secret, atunci trebuie respectate toate procedurile. Când vor deveni miniștri, șef al statului major, comandant suprem al forțelor mondiale și când vor elabora aceste planuri, le vor publica pe Facebook, și acesta va fi stilul lor”.
În plus, șeful partidului de guvernământ PAS și-a exprimat speranța că deputații nu vor divulga informațiile auzite la ședință: „Acești curajoși oameni de stat, fii ai națiunii, au pus o semnătură, chiar două semnături, obligându-se să nu divulge secretul de stat. Pentru aceasta este prevăzută răspunderea penală”.
La rândul lor, deputații de opoziție au ridiculizat deschis ceea ce s-a întâmplat în Parlament. Astfel, liderul „Partidului Nostru”, Renato Usatîi, comentând cuvintele președintei Maia Sandu de la „Moldova Security Forum” precum că problema armatei moldovenești este discutată la o ședință închisă pentru ca „țările ostile nouă să nu afle detaliile documentului”, a spus că despre acest proiect alte țări puteau afla mult mai devreme, deoarece jumătate dintre deputați călătoresc săptămânal în Rusia, iar cealaltă jumătate – spre Vest.
„Consider că nu avea sens să organizăm o ședință închisă, pentru că nu am văzut acolo probleme care să constituie secret de stat. Este vorba despre modernizare, iar modernizarea este un lucru bun pentru statul Republica Moldova, pentru cetățeni. De aceea vă spun: nu am văzut niciun motiv ca acest lucru să fie secretizat. Nu este nimic deosebit acolo. Pentru cetățeni nu există motive de îngrijorare”, a declarat politicianul de opoziție, adăugând că a votat pentru proiect.
Liderul partidului „Democrația Acasă”, Vasile Costiuc, care nu a susținut hotărârea parlamentară, consideră că secretizarea dezbaterii despre proiect arată ca un circ. Opozantul a menționat, de asemenea, că ministrul apărării, Anatolie Nosatîi, în loc să prezinte proiectul deputaților, a decis să meargă la „Moldova Security Forum”: „Ministrul apărării tocmai povestește acolo despre efectivul armatei, cu cât va crește procentul de alocări din PIB pentru înarmare. Nu am discutat nimic despre ceea ce nu a vorbit Anatolie Nosatîi. Nu este un secret că avem o armată slabă, în primul rând din cauza dezvoltării economice slabe, în al doilea rând, nu avem garanții de securitate”.
Deputatul din Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM), Vlad Batrîncea, a salutat discuțiile despre investițiile în armată. Explicând de ce socialiștii nu au votat pentru proiect, vicepreședintele parlamentului a răspuns că nu au primit un răspuns privind finanțarea: „Este necesar să clarificăm această problemă. Trebuiau organizate consultări cu Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova, să se spună câți bani se alocă și din ce surse”.
Comentând declarațiile precum că liderul PSRM, Igor Dodon, vizitează frecvent Federația Rusă și ar putea divulga informații despre proiect, Vlad Batrîncea a spus că el „pledează pentru purtarea dialogului cu toate forțele lumii”: „Republica Moldova este o țară neutră. Și are nevoie de soluții pentru menținerea păcii. Din păcate, nici declarațiile lui Radu Marian sau Dumitru Alaiba nu vor ajuta Ucraina. De la țări atât de mici precum Republica Moldova, în astfel de chestiuni nu depinde nimic. Depinde de țările mari. Și trebuie să îndemnăm aceste țări să găsească cât mai repede o soluție în privința Ucrainei. Deoarece acest război afectează și țara noastră. Și de acest lucru nu este bucuros nici Igor Dodon, nici Maia Sandu”.
Iar fracțiunea Partidului Comuniștilor din Republica Moldova a boicotat în general ședința închisă. „La astfel de ședințe nu se decide nimic bun. Am decis să nu fim complici la acele procese pentru care își asumă răspunderea PAS. Cu atât mai mult cu cât participarea la astfel de ședințe nu permite comentarea problemelor discutate acolo”, a declarat lidera comuniștilor moldoveni, Diana Caraman, adăugând că unele canale de Telegram au scris deja ce au discutat deputații la această ședință „închisă”.
În acest context, trebuie reamintit că, după ce pe 29 septembrie 2026 guvernul Norvegiei a adoptat o hotărâre conform căreia țara scandinavă va putea exporta în Republica Moldova tehnică militară și armamente, pe multe canale de Telegram au apărut publicații care, potrivit autorităților moldovenești, „prezintă consolidarea capacității de apărare a țării ca o cale spre război și încearcă să reducă sprijinul populației pentru modernizarea armatei”.
Ca răspuns la aceste materiale „ostile”, Centrul de Comunicare Strategică și Combatere a Dezinformării „Stratcom” – o structură de stat direct subordonată președintelui Republicii Moldova – a publicat zilele trecute o „instrucțiune” privind „detectarea atacurilor informaționale, dezinformării și narativelor ostile în stadii incipiente”. Potrivit „specialiștilor” de la Stratcom, scopul unor astfel de mesaje antirăzboi pe Telegram este de a discredita parteneriatele de apărare ale Republicii Moldova și de a menține un nivel scăzut de sprijin public pentru modernizarea armatei. „De ce a fost supusă decizia Norvegiei unor atacuri atât de înverșunate?! Pentru a delegitimiza parteneriatele de apărare ale Republicii Moldova, a menține sprijinul public scăzut pentru modernizarea armatei, pentru ca aceasta să rămână slab pregătită pentru scenariile în care ar putea fi nevoie de apărarea țării”, au subliniat reprezentanții Centrului.
