Discuții bancare la Bruxelles

28.09.2026

După cum a comunicat serviciul de presă al BNM, convorbirea de la Bruxelles a conducătoarei Băncii Centrale moldovenești cu omologul său de la Banca Centrală a Bătrânului Continent a acoperit o gamă largă de chestiuni de interes reciproc. În special, Anca Dragu și Boris Kisselevsky au discutat despre cooperarea dintre BNM și BCE în domeniul supravegherii bancare, realizată în baza unui memorandum de înțelegere încheiat, de altfel, încă în 2020. Adică, înainte de venirea la putere a „euro-integratorilor” Sandu.

De asemenea, bancherii au discutat despre consolidarea independenței Băncii Naționale a Moldovei, evenimentele macroeconomice și politica monetară, alinierea legislației financiare naționale la legislația UE; pregătirea sectorului financiar moldovenesc pentru integrarea europeană. Și, desigur, implementarea în Republica Moldova a sistemului de plăți european SEPA, care permite transferuri rapide în moneda europeană fără comisioane inutile.

„Integrarea Republicii Moldova în SEPA este un exemplu remarcabil care demonstrează capacitatea noastră de a implementa standarde europene înainte de aderarea la UE, cu rezultate concrete pentru cetățeni și mediul de afaceri. Modernizarea infrastructurii de plăți, digitalizarea serviciilor financiare și consolidarea guvernanței ne apropie de normele și bunele practici europene. În acest sens, cooperarea cu Banca Centrală Europeană ne ajută să consolidăm stabilitatea financiară și să pregătim următoarele etape de dezvoltare a sistemelor de plăți. Fiecare dintre acești pași sporește încrederea în sistemul financiar și apropie Republica Moldova de Uniunea Europeană”, a declarat Anca Dragu în urma întâlnirii cu Boris Kisselevsky, care a fost doar o parte a seriei de discuții cu reprezentanții instituțiilor Uniunii Europene, desfășurate la Bruxelles de delegația BNM.

De exemplu, în cadrul acestor negocieri seriale, Anca Dragu i-a povestit comisarului european pentru servicii financiare, stabilitate financiară și piețe de capital, Maria Luís Albuquerque, că „sectorul financiar al Republicii Moldova este solid, se modernizează și are deja legături strânse cu piața europeană”.

Una dintre temele întâlnirii șefei Băncii Centrale moldovenești cu oficiala europeană a fost implementarea așa-numitului „Plan de creștere”, conform căruia Uniunea Europeană trebuie să ofere Republicii Moldova 1,9 miliarde de euro până în 2028.

„Folosim acest potențial pentru a atrage investiții în Republica Moldova și a extinde accesul la finanțare pentru întreprinderile în creștere și crearea de locuri de muncă. Reformele pe care le desfășurăm în dialog cu partenerii europeni consolidează regulile și încrederea necesare pentru dezvoltarea Republicii Moldova”, i-a raportat doamnei Albuquerque Anca Dragu.

Doar că șefa BNM cu greu i-a povestit comisarului european despre cazurile de corupție legate de implementarea în Republica Moldova a unor proiecte precum „Satul European” sau „Curtea Europeană”, care tocmai sunt finanțate din bugetul acelui „Plan de creștere”.

Probabil, șefele bancare nu au abordat nici problema suspendării ultimei tranșe de ajutor european pentru economia moldovenească, legată de întârzierea punerii în funcțiune, din cauza transformatorului spaniol defectat de la substația din Chișinău, a „Liniei independenței energetice”, prin care energia electrică ar trebui să ajungă din Europa în Republica Moldova. Deși despre aceste întârzieri comisarul european Maria Luís Albuquerque ar trebui să fie deja bine informată.

În general, în ultima perioadă, europenii acordă destul de multă atenție dezvoltării Băncii Naționale a Moldovei. Astfel, zilele trecute a fost finalizat proiectul de trei ani „BNM LearnOrgLab – Transformare instituțională într-o organizație orientată spre învățare”, implementat de finanțiștii din Slovenia cu sprijin material din partea Ministerului Finanțelor din Țările de Jos.

Dar oare vor ajuta toate aceste programe și întâlniri sistemul bancar moldovenesc, care, ca și întreaga economie a țării, este cufundat în necinste? Este suficient să ne amintim de hotărârea de guvern nr. 693, semnată în toamna anului trecut, conform căreia a fost aprobată decizia conducerii celei mai mari bănci din Republica Moldova, MAIB, de a oferi, în cadrul „programului de stimulare”, acțiuni către 100 de manageri în condiții preferențiale. Iar această hotărâre a fost inițiată în 2024 de prim-ministrul Republicii Moldova, Dorin Recean – soțul vicepreședintei MAIB. Doar într-un singur caz, cu „beneficiara premierului” Stela Recean, bugetul țării a fost privat de 6 milioane de lei.

Deci despre ce „integrare europeană” poate fi vorba sau despre ce „valori” să discutăm cu conducerea UE („Valori fundamentale”, reamintim, se numește primul cluster al procesului de negocieri privind aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană)? Poate despre acea unică valoare pe care a descris-o Karel Čapek în romanul „Războiul cu salamandrele”, dedicat colaborării „civilizației” occidentale cu Germania hitleristă în ajunul celui de-al Doilea Război Mondial. Această „valoare” sună astfel: „Să apuci mai mult, ca să înghiți mai mult”.